Revista Orizont Aviatic

Revista revine la formatul normal, adică 20 de pagini în format A3.

Generalul (r) Dan Stoian continuă "Eroica Promoţie", într-o nouă viziune, cu capitolul II şi o mulţime de fotografii din arhiva personală (pag 1-16).

În data de 5 iulie 2008, la cimitirul "Pomenirea" din Arad a avut loc parastasul celor care, cu şapte ani în urmă, au fost victimele unui accident care a cutremurat întreaga ţară - pilor comandant Alexandru Bojan, fiica acestuia Alexandra Bojan şi invitatul la bord, pilot planorist Ovidiu Balint (pag 17).

Un text al Virginiei Thomas ne vorbeşte despre Virginia Thomas (pag 18-19).

Din nou, câteva cuvinte despre un zburător longeviv, comandor de aviaţie (r) Gheorghe Curuliuc, ne spune comandor aviator (r) Ion Romanescu (pag 19-20).

Acest număr dublu lunar (?) se deschide cu un portret amplu (pag 2-6) a lui Dimitrie Mateş, zburător al generaţiei postbelice pe tot felul de aparate, în special utilitare (în vestul ţării) - autor Cornel Marandiuc.

"Amintiri despre aviaţia de asalt" este un articol al cpt aviator (r) prof ing Arcadie Tretiacowsky, în pagina 7.

Un nume asupra căruia aşteptam să se revină, îl regăsim în pagina 8, Petre Ivanovici, asul aviaţiei române de la Băileşti. Concetăţenii i-au făcut un simpozion aniversar, iar Şcoala Generală se numeşte deja "Aviator Petre Ivanovici", reportaj semnat de Puiu Vulpoiu, pag 8-11.

A apărut o carte care valorifică şi discuţiile tânărului ei autor (Daniel Focşa) cu ultimele două supravieţuitoare - Stela Huţanu şi Mariana Drăgescu - Escadrila Albă, o istorie subiectivă (recenzia Cornel Marandiuc).

Tot Cornel Marandiuc discută în paginile 16-17 ultima carte a lui Vasile Tudor - Avioanele Me-109E în România.

Anul 2008 a fost un an bogat în cărţi de istorie a aviaţiei, un grup de cinci autori (pentascriere) scoate la o editură din Slobozia - Cpt.av. Bâzu Cancatuzino - Amintiri şi însemnări (recenzia Cornel Marandiuc, pag 18-21), iar pe următoarele două pagini sunt amintite:

• Eroica, autor general (r) flotila aeriană Gheorghe Păduraru;
• Gânduri de seară, autor Ioan Dragoş Stinghi;
• Pergamente pergamene, autor Sorin Arbănaş.

Elena Şenchea-Popescu (Lelia) şi Stela Huţanu sunt protagonistele unor amintiri încrucişate din anii 1940-50, pag 24-27.

"Un caz de extraordinară camaraderie aeriană", se numeşte un articol al lui Vasile Tudor, rod al investigaţiilor sale arhivistice.

Partea a doua a acestui număr începe la pagina 29 printr-un articol care pune faţă-n faţă mărturiile a doi aviatori care probabil s-au înfruntat în primăvara şi vara lui 1944: locotenent aviator Ioan Dobran şi locotenent aviator Barrie Davis.

Acest număr dublu se încheie cu un portret (sub formă de interviu) al mitraliorului de bord pe IAR 39 (nr 74) din Escadrila 15 Observaţie - Vasile Ciocârlan (consemnat de către colonel (r) George Gheorghiu ARPIA Bacău).

Aparent, odată cu acest număr, revista intră sub tutela Fundaţiei "Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu", pe prima pagină găsindu-se portretele lui:

• Cornel Marandiuc, fondator şi redactor şef al "Orizontului Aviatic";
• Eleonora Arbănaş, preşedinte al Fundaţiei "Erou Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu".

De altfel, Cornel Marandiuc, în paginile 2,3, aminteşte şi alte personalităţi contemporane, care care ar binemerita această distincţie (Medalia de Onoare) - generalul Ioan Dobran, comandor aviator Alexandru Ion Ştefan-Stan, Eleonora Arbănaş, istoricul Vasile Ristea Tudor, comandor Marius Popescu Paraschiv, primarul Nicolae Stan, (Coloneşti-Olt), comandor prof. Dr. Victor Aurel Pentelescu.

În paginile următoare, un raport al doamnei Eleonora Arbănaş pomeneşte evenimentele în care a fost implicată Fundaţia Al. Şerbănescu în această vară, iar în pagina 7, Vasile Tudor povesteşte cum se derulează programele cu elevii în şcolile generale care au primit numele unor eroi aviatori (Coloneşti, Jilavele, Cluj).

La Coloneşti s-a ridicat un monument bust al lui Alexandru Şerbănescu (sculptor Constantin Sinescu), eveniment de o amploare asigurată şi de prezenţa veteranilor şi aviaţiei române contemporane la cel mai înalt nivel (general aviator Virgil Ristea).

Un reportaj asupra aceloraşi evenimente, excelent ilustrat fotografic face în paginile 12,13 Puiu Vulpoiu, Ploieşti.

În pagina 14 găsim mesajul şefului Statului Major al Forţelor Aeriene - general-locotenent Constantin Croitoru, prilejuit de momentele solemne de la Coloneşti.

Tot Puiu Vulpoiu (text şi ilustrare fotografică) ne spune ce s-a mai întâmplat la Jilavele (sub bustul lui Bâzu Cantacuzino) la al III-lea concurs interjudeţean "Eroi Aviatori" (pag 15-16).

Din paginile 17-18 aflăm care sunt realizările şi obiectivele Fundaţiei "Erou Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu" prin pana preşedintelui Fundaţiei, Eleonora Arbănaş.

Vara a fost bogată în evenimente şi comemorări:

• în 8 iulie, la Şcoala de aplicaţie pentru Forţele Aeriene "Aurel Vlaicu" Ziliştea-Boboc, s-a sărbătorit semicentenarul printr-o zi a porţilor deschise;
• la Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" s-au sărbătorit Zilele Muzeului, la 10-11 mai 2008 (intrarea liberă, pag 24).

Suntem surprinşi de faptul că revista continuă, începând cu pagina 24, cu numărul 70-71, anul VII, iulie 2008.

Aviaţia de transport şi DC-I (autor Horvath Zoltan, în revista Aranysas, ianuarie 2008, traducere pilot instructor Tamas Zoltan) ocupă paginile 26-30.

Pagina 31 este dedicată dispariţiei premature şi memoriei celui care a fost Ion Bucurescu, iar ultima pagină reprezintă chiar salutul revistei către cel care este, la 93 de ani, generalul aviator, veteran de război şi cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, Ion DiCesare.

Destinul Lyidiei Kotzebue, creatoarea frumosului monument al Eroilor Aerului (Bucureşti) merită toată atenţia pentru traseul său aventuros. (autor, Elena Şenchea-Popescu, pag 1-4)

La Caransebeş, un nou Aeroclub al României poartă numele lui Octavian Ulici, mort acolo la 15 mai 1979.

Odată cu sosirea primăverii, ne reamintim cu drag de cei câţiva plecaţi la netimp: Titi Manolache, Doru Davidovici, Mihai Pal, ... (pag 6).

În următoarele 3 pagini, provocat de aniversarea de la Montesson, generalul (r) Ioan Stoian rememorează şi un fapt mai puţin cunoscut: prietenia de la Paris a doi români de geniu: Traian Vuia şi Constantin Brâncuşi.

Cu prodigioasa sa informaţie, Vasile Tudor face portretul unui erou căzut dincolo de Dunăre, adj. aviator Gheorghe Hăpăianu (născut la 6 februarie în Dorohoi). (pag 10).

Au trecut 25 de ani de la trecerea în nefiinţă a general (r) Grigore Baştan şi cei care l-au cunoscut nu au lăsat ca acest moment să treacă neobservat (pag 11-12).

"O viaţă de pilot" este o relatare autobiografică a lui Ştefan Buştea (pag 13-14).

În pagina 15 începe probabil numărul 66, Ion Dobran, omagiat la Cercul Militar Naţional (au vorbit Ioan Cherecheş, Vasile Tudor, Alexe Rusen, Aurel Pentelescu, ...) (pag 15-19).

Reportajul lui Puiu Vulpoiu ne trece prin 4 şcoli generale care au primit numele unor eroi aviatori:

• Traian Dârjan, Cluj-Napoca;
• Mircea T. Bădulescu, Buzău;
• Constantin Cantacuzino, Jilavele, Ialomiţa;
• Aviator Alexandru Şerbănescu, Coloneşti, jud Olt.

În pagina 23 intervine comandor (r) George Gheorghiu, ARPIA Bacău, făcând portetul unui iscusit pilot de bombardament şi recunoaştere îndepărtată - adj. şef aviator Ioan Ştefaniu.

Tot George Gheorghiu, în pagina 24, face portretul aviatorului Liviu Ioan Comşa din aviaţia de bombardament.

Apelând la o documentaţie fotografică rarissimă, Vasile Tudor povesteşte viaţa unei fiice a Gorjului, aviatoarea Virginia Duţescu.

În pagina 27 începe numărul 67 cu un subiect de aviaţie străină (franceză) L'aéropostale - Les Chevaliers du ciel, Pierre-Georges Latécoère, Marcel Boilloux - Lafont, Guillaumet, Lois Vidal, Saint-Exupéry, Mermoz, Daurat, Paul Vachet şi Lydie Aubinel.

Coordonatoarea pentru programe educative, profesoara Alexandrina Vulpe ne oferă (pag 40-43) un reportaj bogat ilustrat fotografic de la Şcoala generală (clasele I-VIII) "Traian Dârjan" din Cluj-Napoca, din cadrul manifestărilor prilejuite de numele şcolii.

Din ultima pagină aflăm că a murit inginer de aviaţie Jean C. Dăscălescu, condus pe ultimul drum de floarea aviaţiei militare şi civile româneşti.

Numărul 62 se deschide cu câteva fotografii ale generalului (r) Ioan Stoian.

Paraşutiştii se întrec în recorduri (pag 3), iar reportajul din paginile 4,5 a lui Puiu Vulpoiu vorbeşte despre un salt în tandem: un veteran, Ramiro Nicolau şi Valentina Mihanciu (10 ani) de-asupra Ploieştilor.

Un reportaj, mai mult fotografic, ne trimite profesorul Mihail Athanasie Petrescu, membru AsABv, de la mitingul de la Kecskemet.

De la pagina 9 începe numărul 63, cu bucuria de a-l deschide prin eroul vânător (echipa lui Şerbănescu), Mircea Traian Şenchea (Oşca). Textul aparţine verişoarei lui Mircea Şenchea, Elena Şenchea-Popescu, fotografiile vin din diferite surse, inclusiv de la familie. (până la pag 15).

Profitând de ocazie, Cornel Marandiuc spune câteva cuvinte despre Dobran, coleg cu Şenchea.

Numărul 64 se deschide la pagina 17, cu fotografii de la aniversarea bazei 95 aeriene "Capt. A. Şerbănescu" în timp ce la Bucureşti o sărbătorim pe omniprezenta Ruxandra Agache-Miheş (intrată proaspăt în "clubul aviatorilor octogenari") (pag 20-22).

Colonelul (r) George Gheorghiu de la ARPIA Bacău ne reaminteşte într-un text foarte concentrat care a fost contribuţia aviaţiei militare române la înfăptuirea Unirii de la 1 Decembrie 1918, "Un zbor pentru Unire" (pag 23).

Pagina 24 cuprinde un schimb de scrisori între Cornel Marandiuc şi comandant aeronavă TAROM (r) Dumitru Caraman.

Un articol tehnic, foarte interesant, se deschide la pagina 25 şi explică cum au luat parte nemţii la naşterea aviaţiei cu reacţie sovietice (după război) (pag 25-32), traducere din limba maghiară.

În pagina 33 Cornel Marandiuc face recenzia cărţii comandorului (r) Alexe Rusen - Comandorul Gogu Ştefănescu, 1896-1981, "As al aviaţiei româneşti".

Biografia unui avion (Spad 61) în serviciul aeronauticii româneşti este făcută de Dan Antoniu şi George Cicoş în paginile 34-35.

Din ultima pagină aflăm că Vasile Onoiu, comandor aviator (r) nu mai este printre noi. (înmormântat la Ploieşti).

Revista se deschide cu o relatare a doamnei Elena Şenchea-Popescu asupra vieţii şi destinului profesional a două apropiate prietene, surorile:

• Stela Huţanu, componentă a celebrei Escadrile Albe;
• Elena Viorica Huţanu, însoţitor de bord pe navele flotei comerciale române (TAROM).

Un lanţ de manifestări legate de istoria aviaţiei noastre sunt ilustrate de Puiu Vulpoiu:

• Buzău, 17 august 2007, în organizarea memorialului "General Grigore Baştan";
• Băneşti, la 13 septembrie 2007, comemorarea lui Aurel Vlaicu;
• Cimitirul Ghencea Militar, 18 august, discursul doamnei Eleonora Arbănaş la mormântul capt. aviator Alexandru Şerbănescu;
• Etapa de paraşutism sportiv de la Ploieşti (pag 7-12).

În traducerea lui Tamas Zoltan, articolul Operaţiunile militare "Frantic Joe" - Bombardamente de tip pendul (suveică) executate de către USAAF în Europa (pag 13,14,15).

Generalul Dan Stoian reuşeşte să publice cartea "În zbor spre cetăţile nistrene", lansarea cărţii a avut loc la Bucureşti (Cercul Militar), Bacău şi Roşiorii de Vede.

O altă carte remarcabilă prin acurateţea datelor a apărut de sub pana istoricilor Dan Antoniu, George Cicoş "Aviaţia română în prima zi de război - 22 iunie 1941", (Editura Phoebus, Galaţi, 2007).

Pagină tristă, ultima pagină, anunţă plecarea într-o lume mai bună a lui Mitică Diaconescu (creator talentat de machete) şi a profesorului Anton Policec de la Timişoara.

Acesta este un număr triplu al revistei.

Coperta faţă, numită acum şi copertă de onoare, cuprinde două fotografii antologice ale lui Alexandru Şerbănescu, una din momentul decorării sale cu ordinul "Mihai Viteazul" (de către general aviator Gheorghe Jienescu).

Primele pagini fac tocmai un rezumat al evenimentelor legate de dezgolirea unui bust al eroului la intrarea în Baza aeriană 95 (alocuţiunea D-nei Arbănaş, preşedinte al Fundaţiei Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu).

La Buzău a avut deja loc a II-a ediţie a concursului "Eroi aviatori" (Şcoala generală Lt. Aviator Erou Mircea Bădulescu), iar la Roşiorii de Vede, în organizarea lui Mihai Ahanasie Petrescu a avut loc un simpozion.

Legat de numele lui Şerbănescu sau nu, luna august 2007 a fost bogată în evenimente comemorative.

În pagina 8 avem o biografie a lui Alexandru Şerbănescu (autor Vasile Tudor), dar în continuare au fost luaţi în considerare şi alţi zburători ai grupului Şerbănescu, de exemplu, comandor aviator Laurenţiu Manu. Evocarea acestuia, dar şi a altor şoimi ai Grupului 9 Vânătoare, a fost făcută de distinsul scriitor Victor Frunză, istoricul Vasile Tudor, Ancuţa Manu, fiica comandorului, Ioan DiCezare, Dan Turturică,...

Raid-urile americane în regiunea Ploieşti, văzută de un american (Jay A. Stout, Raid in ruine) ocupă paginile 12, 13, 14, 15, 16.

Elena Şenchea Popescu intervine în paginile următoare cu propriile memorii legate de bombardamentele aliaţilor din 1944, ploieşteancă fiind, la 15 ani s-a intersectat cu un pilot american doborât lângă Ploieşti.

Pagina 21 este tot o copertă intermediară şi pagină de onoare pentru Ştefan Togănel, care a atins 10.000 ore de zbor. Acest eveniment este sărbătorit printr-un zbor în care este însoţit de Cornel Marandiuc, aşa că vedem Terra de sub cele mai neaşteptate unghiuri (pag 22-25).

Comandorul (r) Ion Romanescu (Buzău) ne face portretul unui aviator mai puţin cunoscut, Iuliu Blaga, născut în 1919 la Blaj.

Pagina 27 este tot o copertă intermediară şi pagină de onoare pentru Ştefan Kallai (Pitiu), un fiu al Aradului, provenind dintr-o veche familie de unguri ardeleni, legată de producţia aviatică de la MARTA. Fotografiile de familie sunt de un farmec fără egal, vorbind de la sine despre viaţa la ţară în vestul României între anii 1925-1980 (paginile 27-34).

În acest număr triplu şi generalul Dan Stoian are o intervenţie consistentă, Eroica promoţie apare într-o serie nouă şi o versiune nouă (altă abordare), în paginile 35-43.

Istoria bombardamentelor de tip pendul (suveică) executate de USAAF din Europa devine mai limpede prin mărturiile din paginile 44-47.

Prin grija lui Cornel Marandiuc în paginile următoare apare portretul unui as german al celui de-al doilea război mondial, Werner Mölders (pag 48-52).

Urmează un text poetic al lui Cornel Marandiuc, tot despre vânătorii pe IAR, căpitan aviator Dan Vizanti şi băieţii lui.

Nu sunt uitaţi nici paraşutiştii şi Ioan Vulpoiu ne aduce un reportaj de la saltul unui paraşutist ajuns la semicentenar - Ramiro Nicolau. (pag 58-59)

Urmează un lanţ de reportaje ale lui Ioan Vulpoiu, la Bacău, ultimul zbor pe MIG 21 al generalului Virgil Ristea, tot la Bacău, expoziţie legată de corespondenţa aviatorilor de la Mărăşeşti, şi pe aeroportul Kogălniceanu, acrobaţie militară americană.

Ultima pagină este a lui Florian Pittiş.

Un aeroclub de iniţiativă privată, sub dealurile Şiriei, oferă servicii aviatice dintre cele mai diferite (lansări, paraşutişti!). Tot acolo a avut loc o demonstraţie de acrobaţie în sporturile aerului (pag 1-10) sub "comanda" d-lui Constantin Voicu.

Cu ajutorul imaginilor luate de aparatul de fotografiat al lui Cornel Marandiuc, facem cunoştinţă cu nume noi şi mai vechi, care domină pilotajul acrobatic şi căderile în formaţie. În final, avem imagini şi de la accidentul "fericit" în care au fost implicaţi Daniel Dobre şi Daniel Antoneac, ultimul absolvent al secţiei Construcţii aeronautice a Univerisăţii "Transilvania" din Braşov.

Pagina 11 este tot o pagină de intrare, probabil anunţă intrarea în partea a doua a acestui număr dublu şi o are ca eroină pe Anna, fiica pilotului Nicu Bâta (în iunie sărbătorim şi Luna copilului).

Un alt erou basarabean este Andrei Ciobănaş, mort în confruntările cu americanii la 21 aprilie 1944. În aceste pagini se găsesc şi câteva fotografii cu persoane şi aparate de zbor din ceea ce era odată hidroaviaţia română.

În paginile 14-15, Vasile Tudor îşi pune întrebarea "Cât de original a fost avionul I.A.R. 80?".

După recitirea "ranversării în timp" (autor Elena Şenchea-Popescu), Cornel Marandiuc adaugă în paginile 16-17 comentariul său elogios.

În deschiderea unei noi traduceri din Aranysas nr. 2 (februarie 2007), aflăm ce înseamnă Medal of Honor pentru cei din armata americană. Articolul este important pentru noi prin faptul că vorbeşte despre acei piloţi cu care s-au confruntat piloţii români deasupra României.

Penultima pagină cuprinde câteva imagini care ne reamintesc despre cel care a fost Titi Manolache.

O veste bună de ultimă oră găsim pe ultima pagină: Şcoala generală (clasele I-VIII) din Coloneşti Olt a primit numele "Căpitan aviator erou Alexandru Şerbănescu" (strădania D-nei Elena Arbănaş şi a istoricului Vasile Tudor).

Un aeroclub de iniţiativă privată, sub dealurile Şiriei, oferă servicii aviatice dintre cele mai diferite (lansări, paraşutişti!). Tot acolo a avut loc o demonstraţie de acrobaţie în sporturile aerului (pag 1-10) sub "comanda" d-lui Constantin Voicu.

Cu ajutorul imaginilor luate de aparatul de fotografiat al lui Cornel Marandiuc, facem cunoştinţă cu nume noi şi mai vechi, care domină pilotajul acrobatic şi căderile în formaţie. În final, avem imagini şi de la accidentul "fericit" în care au fost implicaţi Daniel Dobre şi Daniel Antoneac, ultimul absolvent al secţiei Construcţii aeronautice a Univerisăţii "Transilvania" din Braşov.

Pagina 11 este tot o pagină de intrare, probabil anunţă intrarea în partea a doua a acestui număr dublu şi o are ca eroină pe Anna, fiica pilotului Nicu Bâta (în iunie sărbătorim şi Luna copilului).

Un alt erou basarabean este Andrei Ciobănaş, mort în confruntările cu americanii la 21 aprilie 1944. În aceste pagini se găsesc şi câteva fotografii cu persoane şi aparate de zbor din ceea ce era odată hidroaviaţia română.

În paginile 14-15, Vasile Tudor îşi pune întrebarea "Cât de original a fost avionul I.A.R. 80?".

După recitirea "ranversării în timp" (autor Elena Şenchea-Popescu), Cornel Marandiuc adaugă în paginile 16-17 comentariul său elogios.

În deschiderea unei noi traduceri din Aranysas nr. 2 (februarie 2007), aflăm ce înseamnă Medal of Honor pentru cei din armata americană. Articolul este important pentru noi prin faptul că vorbeşte despre acei piloţi cu care s-au confruntat piloţii români deasupra României.

Penultima pagină cuprinde câteva imagini care ne reamintesc despre cel care a fost Titi Manolache.

O veste bună de ultimă oră găsim pe ultima pagină: Şcoala generală (clasele I-VIII) din Coloneşti Olt a primit numele "Căpitan aviator erou Alexandru Şerbănescu" (strădania D-nei Elena Arbănaş şi a istoricului Vasile Tudor).

Un aeroclub de iniţiativă privată, sub dealurile Şiriei, oferă servicii aviatice dintre cele mai diferite (lansări, paraşutişti!). Tot acolo a avut loc o demonstraţie de acrobaţie în sporturile aerului (pag 1-10) sub "comanda" d-lui Constantin Voicu.

Cu ajutorul imaginilor luate de aparatul de fotografiat al lui Cornel Marandiuc, facem cunoştinţă cu nume noi şi mai vechi, care domină pilotajul acrobatic şi căderile în formaţie. În final, avem imagini şi de la accidentul "fericit" în care au fost implicaţi Daniel Dobre şi Daniel Antoneac, ultimul absolvent al secţiei Construcţii aeronautice a Univerisăţii "Transilvania" din Braşov.

Pagina 11 este tot o pagină de intrare, probabil anunţă intrarea în partea a doua a acestui număr dublu şi o are ca eroină pe Anna, fiica pilotului Nicu Bâta (în iunie sărbătorim şi Luna copilului).

Un alt erou basarabean este Andrei Ciobănaş, mort în confruntările cu americanii la 21 aprilie 1944. În aceste pagini se găsesc şi câteva fotografii cu persoane şi aparate de zbor din ceea ce era odată hidroaviaţia română.

În paginile 14-15, Vasile Tudor îşi pune întrebarea "Cât de original a fost avionul I.A.R. 80?".

După recitirea "ranversării în timp" (autor Elena Şenchea-Popescu), Cornel Marandiuc adaugă în paginile 16-17 comentariul său elogios.

În deschiderea unei noi traduceri din Aranysas nr. 2 (februarie 2007), aflăm ce înseamnă Medal of Honor pentru cei din armata americană. Articolul este important pentru noi prin faptul că vorbeşte despre acei piloţi cu care s-au confruntat piloţii români deasupra României.

Penultima pagină cuprinde câteva imagini care ne reamintesc despre cel care a fost Titi Manolache.

O veste bună de ultimă oră găsim pe ultima pagină: Şcoala generală (clasele I-VIII) din Coloneşti Olt a primit numele "Căpitan aviator erou Alexandru Şerbănescu" (strădania D-nei Elena Arbănaş şi a istoricului Vasile Tudor).

Cornel Marandiuc deschide acest număr cu două fete: moaţa Mariana Giurgiu Vlădescu (intrarea în subiect se face trecând pe la muntele Găina), pilot şi planorist, şi doctoriţa (medic stomatolog) Mihaela Mereanu, un împătimit paraşutist, amândouă statornice în sporturile aerului, care trăiesc alături de profesie, familie, alte obligaţii sociale, mirajul înălţător al vieţii între cer şi pământ. (pag 1-11).

Probabil că acest număr este dedicat femeilor din aer, pentru că următoarele pagini adăpostesc un articol al D-nei Elena Şenchea- Popescu, botezat de redactorul-şef "Pe pământ şi în cer, înaripat, sufletul femeilor".

În final, acelaşi redactor-şef, provocat de autoare, demonstrează cât de prezente sunt articolele referitoare la femei în paginile revistei.

"Aviaţie şi adevăr - Trei generaţii" este un articol al ingului Laurenţiu Dan Şerbănescu asupra tatălui său, Mircea Şerbănescu, pilot aviator militar (pag 15-16).

"Sfârşitul comandantului de escadrilă" este un emoţionant articol al generalului Dan Stoian despre căpitanul Demetrius Benedict Cârâc, comandantul escadrilei 80 bombardament (pe frontul de Est) (pag 17-19).

Ultima pagină, de obicei cea mai tristă, anunţă trecerea la cele veşnice a lui Ion Popescu-Greaca, pilot militar şi civil. (C-tin Iordache).

Cornel Marandiuc deschide acest număr cu două fete: moaţa Mariana Giurgiu Vlădescu (intrarea în subiect se face trecând pe la muntele Găina), pilot şi planorist, şi doctoriţa (medic stomatolog) Mihaela Mereanu, un împătimit paraşutist, amândouă statornice în sporturile aerului, care trăiesc alături de profesie, familie, alte obligaţii sociale, mirajul înălţător al vieţii între cer şi pământ. (pag 1-11).

Probabil că acest număr este dedicat femeilor din aer, pentru că următoarele pagini adăpostesc un articol al D-nei Elena Şenchea- Popescu, botezat de redactorul-şef "Pe pământ şi în cer, înaripat, sufletul femeilor".

În final, acelaşi redactor-şef, provocat de autoare, demonstrează cât de prezente sunt articolele referitoare la femei în paginile revistei.

"Aviaţie şi adevăr - Trei generaţii" este un articol al ingului Laurenţiu Dan Şerbănescu asupra tatălui său, Mircea Şerbănescu, pilot aviator militar (pag 15-16).

"Sfârşitul comandantului de escadrilă" este un emoţionant articol al generalului Dan Stoian despre căpitanul Demetrius Benedict Cârâc, comandantul escadrilei 80 bombardament (pe frontul de Est) (pag 17-19).

Ultima pagină, de obicei cea mai tristă, anunţă trecerea la cele veşnice a lui Ion Popescu-Greaca, pilot militar şi civil. (C-tin Iordache).

Cornel Marandiuc deschide acest număr cu două fete: moaţa Mariana Giurgiu Vlădescu (intrarea în subiect se face trecând pe la muntele Găina), pilot şi planorist, şi doctoriţa (medic stomatolog) Mihaela Mereanu, un împătimit paraşutist, amândouă statornice în sporturile aerului, care trăiesc alături de profesie, familie, alte obligaţii sociale, mirajul înălţător al vieţii între cer şi pământ. (pag 1-11).

Probabil că acest număr este dedicat femeilor din aer, pentru că următoarele pagini adăpostesc un articol al D-nei Elena Şenchea- Popescu, botezat de redactorul-şef "Pe pământ şi în cer, înaripat, sufletul femeilor".

În final, acelaşi redactor-şef, provocat de autoare, demonstrează cât de prezente sunt articolele referitoare la femei în paginile revistei.

"Aviaţie şi adevăr - Trei generaţii" este un articol al ingului Laurenţiu Dan Şerbănescu asupra tatălui său, Mircea Şerbănescu, pilot aviator militar (pag 15-16).

"Sfârşitul comandantului de escadrilă" este un emoţionant articol al generalului Dan Stoian despre căpitanul Demetrius Benedict Cârâc, comandantul escadrilei 80 bombardament (pe frontul de Est) (pag 17-19).

Ultima pagină, de obicei cea mai tristă, anunţă trecerea la cele veşnice a lui Ion Popescu-Greaca, pilot militar şi civil. (C-tin Iordache).

De la prima pagină suntem avertizaţi că este un număr special, şi într-adevăr, se pare că aşa este, fiind un întreg număr dedicat generalului (r) Ioan Stoian de la Timişoara.

Traseul profesional al generalului Stoian (absolvent al Liceului Coriolan Brediceanu din Lugoj) este ilustrat cu fotografii personale, în diferite ipostaze; la diferite vârste, la studii în Uniunea Sovietică sau în delegaţii oficiale în China, la întâlniri oficiale şi la comanda aviaţiei utilitare (sanitare).

În pagina 17 Vasile Tudor face istoria unui mare pilot comandant, Teodor Mândrescu, născut în Bogzeştii Orheiului, la 4 septembrie 1891.

Următoarele două pagini (18 şi 19) sunt ocupate de un articol tradus din revista Aranysas nr 8/2004 şi aparţinând istoricului maghiar Jakfalvi Zoltan - Operaţiunea "Réunion" - cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria războiului aerian.

Ultima pagină cuprinde un apel disperat al redactorului pentru salvarea revistei, se pare că financiar s-a ajuns la fundul sacului, dar şi resursele fizice şi psihice sunt pe cale să se epuizeze.

Însăşi apariţia acestui număr dublu de 20 de pagini dovedeşte că situaţia este critică.

De la prima pagină suntem avertizaţi că este un număr special, şi într-adevăr, se pare că aşa este, fiind un întreg număr dedicat generalului (r) Ioan Stoian de la Timişoara.

Traseul profesional al generalului Stoian (absolvent al Liceului Coriolan Brediceanu din Lugoj) este ilustrat cu fotografii personale, în diferite ipostaze; la diferite vârste, la studii în Uniunea Sovietică sau în delegaţii oficiale în China, la întâlniri oficiale şi la comanda aviaţiei utilitare (sanitare).

În pagina 17 Vasile Tudor face istoria unui mare pilot comandant, Teodor Mândrescu, născut în Bogzeştii Orheiului, la 4 septembrie 1891.

Următoarele două pagini (18 şi 19) sunt ocupate de un articol tradus din revista Aranysas nr 8/2004 şi aparţinând istoricului maghiar Jakfalvi Zoltan - Operaţiunea "Réunion" - cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria războiului aerian.

Ultima pagină cuprinde un apel disperat al redactorului pentru salvarea revistei, se pare că financiar s-a ajuns la fundul sacului, dar şi resursele fizice şi psihice sunt pe cale să se epuizeze.

Însăşi apariţia acestui număr dublu de 20 de pagini dovedeşte că situaţia este critică.

De la prima pagină suntem avertizaţi că este un număr special, şi într-adevăr, se pare că aşa este, fiind un întreg număr dedicat generalului (r) Ioan Stoian de la Timişoara.

Traseul profesional al generalului Stoian (absolvent al Liceului Coriolan Brediceanu din Lugoj) este ilustrat cu fotografii personale, în diferite ipostaze; la diferite vârste, la studii în Uniunea Sovietică sau în delegaţii oficiale în China, la întâlniri oficiale şi la comanda aviaţiei utilitare (sanitare).

În pagina 17 Vasile Tudor face istoria unui mare pilot comandant, Teodor Mândrescu, născut în Bogzeştii Orheiului, la 4 septembrie 1891.

Următoarele două pagini (18 şi 19) sunt ocupate de un articol tradus din revista Aranysas nr 8/2004 şi aparţinând istoricului maghiar Jakfalvi Zoltan - Operaţiunea "Réunion" - cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria războiului aerian.

Ultima pagină cuprinde un apel disperat al redactorului pentru salvarea revistei, se pare că financiar s-a ajuns la fundul sacului, dar şi resursele fizice şi psihice sunt pe cale să se epuizeze.

Însăşi apariţia acestui număr dublu de 20 de pagini dovedeşte că situaţia este critică.

S-a stins din viaţă înaintea Paştelui o celebră planoristă, Valentina Ghinea Delaport, tristul eveniment este consemant de Vasile Tudor şi Cornel Marandiuc.

Tot Cornel Marandiuc ne anunţă apariţia unei cărţi de referinţă pentru literatura istorică - Dan Antoniu, George Cicoş Romanian Aeronautical Constructions (în limba engleză) - o carte de neocolit pentru cei care ar vrea să ştie cât de îngemănate au fost creaţia aviatică şi destinul României în anii de pionierat ai zborului.

Familia Tămăşdan propune în paginile 4-6 o nouă versiune a manifestărilor Traian Vuia de la Montesson.

"Pace nedreaptă şi teroare stalinistă pentru poporul român" (partea a II-a, cap 11) ocupă paginile 7-9, iar pe următoarele trei pagini Vasile Tudor dezvăluie destinul tragic al unui alt erou aviator (inginer) Ion Lascu, căzut la 12 iulie 1941 pe teritoriul Basarabiei.

Cu justificată emoţie, Cornel Marandiuc publică o scrisoare primită de Elena Bădărău, nepoată a căpitanului aviator Mihail Holban, doborât deasupra Donului (pag 13).

"Interceptarea" este o scurtă istorie a comandorului aviator Constantin Iordache despre Alecsandru Lăzărescu, un zburător pe supersonice (pag 14-15).

"Floriile la Ploieşti" este un reportaj al lui Ioan Vulpoiu, făcut cu ocazia deschiderii cursurilor anului de zbor la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă.

Poezia D-lui Mihai Firu este o cronică a lui Cornel Marandiuc la volumul "Aripi înflăcărate", recent apărut.

Ultima pagină ne informrază că Jenică Bobocel, la aproape 89 de ani, continuă să mai lucreze machete aviatice, spre bucuria tuturor. Să ne trăiască!

Un reportaj mai larg asupra evenimentelor aniversare de la Montesson, incluzând fotografii, listă de invitaţi, etc., ocupă primele 8 pagini ale revistei (autor imagini, Mihai Andrei).

În paginile 10-12 Vasile Tudor face istoria unei familii unde tradiţia aviatică a fost urmată pe linie feminină (Doina Cherecheş, Valeria, sora Doinei şi Sonia Necula).

Liviu Mărghitan ne aminteşte în pagina 13 că s-au împlinit 140 de ani de existenţă a Academiei Române, al cărei membru post-mortem a fost şi Aurel Vlaicu.

În paginile următoare, (14, 15) Cornel Marandiuc şi Alexei Rudeanu ne îndeamnă să ne reamintim de Doru Davidovici.

La editura Olimp a apărut cartea lui Ioan Cherecheş "Dracii Roşii", povestea plină de savoare a lui Pantazi, Ivanovici, Manolescu, prima tripletă acrobatică a României.

Recenzia entuziastă a cărţii poartă semnătura lui Cornel Marandiuc.

Urmează încă două pagini din scrierea de referinţă a generalului Dan Stoian "Pace nedreaptă şi teroare stalinistă pentru poporul român" (partea a II-a, cap 9), iar pe ultima pagină, un fragment din secvenţele biografice ale comandorului aviator Gogu Ştefănescu (autor Alexe Rusen).

Tandem-ul istoricilor Dan Antoniu, George Cicoş deschide revista cu un amplu şi extrem de bine ilustrat articol asupra unui secol de zbor românesc, 18 martie 1906, Montesson.

În paginile următoare sunt ilustrate (în special prin imagini) festivităţile prilejuite de aceeaşi aniversare la Aeroportul internaţional Timişoara (pag 7) şi la Montesson, unde s-a dezvelit o placă comemorativă în piaţa centrală a comunei (printre alţi participanţi, Constantin Manolache şi Constantin Voicu).

Prin grija familiei sunt publicate în paginile 9-10 date şi fotografii ale celui care a fost Alexandru (Andu) Păun, veteran de război dar şi autor dar şi a altor rude apropiate celui dispărut de curând - Alexandru C. Păun (tatăl) şi Mircea Dănel Păun (fratele) pilot cu lungi state de serviciu în aviaţia civilă şi utilitară (pag 11).

Următoarele trei pagini sunt dedicate aviatoarei Marina Ştirbei (subtitlul - O prinţesă printre aviatori), autor Vasile Tudor, paginile 12, 13 şi 14.

O istorisire interesantă, comentată de Cornel Marandiuc, are şi pilotul de vânătoare Mihai Diaconu în paginile 15 şi 16.

De la ARPIA Bacău, colonel (r) George Gheorghiu trimite reflexiile sale la aniversarea general aviator Gheorghe Moraru, în pagina 17.

Ultimele trei pagini sunt dedicate unui reportaj amplu (aparţinând lui Puiu Vulpoiu) de la aniversarea a 10 ani de existenţă a Asociaţiei Naţionale a Paraşutiştilor din România (ANPR), unde a fost prezentă multă lume bună din tot ce este legat de aviaţie.

Braşovul este îndoliat de două dispariţii aproape simultane, a comandor aviator (r) Gabriel F. Ionescu, veteran de război, şi Constatin (Titi) Goşman, pilot, instructor de zbor pe avioane civile şi de vânătoare, pilot de încercare şi recepţie elicoptere, veteran de război.

Despre cei plecaţi "pe o cale ne-nturnată" scriu cu durere Alcibiade Kivu şi Cornel Marandiuc, (pag 1-5).

Vasile Tudor ne anunţă în pagina 6 că "În sfâşit, Bâzu s-a întors acasă!", adică în faţa primăriei din Jilavele, Ialomiţa s-a aşezat un bust al asului aşilor.

Comandor C. Iordache face o scurtă biografie a comandorului aviator Constantin V. Mihăilă, cadru didactic la Academia Militară (pag 7).

Generalul Dan Stoian continuă "Pacea nedreaptă şi teroarea stalinistă pentru poporul român (partea II-a, cap 9, cap 10), aviaţia română în campania din anul 1942 (pag 8-16).

În pagina 17 Vasile Tudor ne povesteşte despre un brav aviator doborât din greşală în apele Crimeii (Aurel Olaru, 4 februarie 1944).

Secvenţele biografice ale comandor aviator Gogu Ştefănescu continuă în pagina 18 (autor Alexe Rusen).

Paginile 19 şi 20 aparţin lui Cornel Marandiuc, care ne prezintă o plachetă de versuri a comandorului Mircea Constantinescu (pag 19) şi face poşta redacţiei în pagina 20.

Tot din ultima pagină aflăm despre trecerea la cele veşnice a comandor aviator Alexandru (Andu) Păun, veteran de război, membru al ARPIA Bacău.

AsA Braşov a sărbătorit în sala de şedinţe de la ICA Ghimbav pe ultimii 9 aviatori locali veterani ( participanţi la cel de-al doilea război mondial). Recenta dispariţie a comandorului aviator Ioan I. Morariu îi prilejuieşte lui C-tin Iordache o rememorare a vieţii şi activităţii celui dispărut. (pag 3).

Continuă serialul de istorie militară a generalului Dan Stoian cu partea a II-a cap 9, "Aviaţia română în campania din anul 1942", pag 4-9.

Partea a II-a a minunatelor desene ale lui Vasile Scripcaru ocupă pag 10,11,12,13.

Peripeţiile comandorului Gogu Ştefănescu la Paris sunt descrise de comandor aviator (r) Alexe Rusen în pag 14-17.

O iniţiativă deosebită prinde contur: şcoli urbane şi rurale primesc numele unor eroi aviatori. În Bucovina, în faţa şcolii din Jilavele s-a ridicat bustul lui Bâzu Cantacuzino. Detalii despre aceste acţiuni de propagandă aviatică sunt anunţate în viitoarele numele ale revistei.

Comandorul C-tin Iordache face portretul unui personaj de legendă a aviaţiei româneşti: căpitan Romeo Popescu (pag 19).

În ultima pagină, reputaţii istorici Dan Antoniu şi George Cicoş "atacă" articolul lui Vincenzo Berchiu din nr. 37 al revistei "Mari inventatori ai zborului".

Revista se deschide cu o veste tristă: general aviator Horia Opriţa, şoimul Ardealului, figură tutelară a aviaţiei româneşti, nu mai este printre noi.

Scriu, despre dureroasa dispariţie, Cornel Marandiuc, Ioan Cherecheş, Constantin Iordache.

Dan Stoian continuă "Pace nedreaptă şi teroare stalinistă pentru poporul român" (partea a II-a, cap 8, urmată de partea a II-a, cap 9 - Aviaţia română în campania din 1942), pag 5-11.

O carte de referinţă prezintă Cornel Marandiuc în pagina 13. Pilotul planorist Mircea Finescu, autor Vasile Tudor, editura Tiparg 2005.

Partea a doua a "retrospectivei" de desene Vasile Scripcaru este prezentată de Constatin Iordache în paginile 14-16.

General de flotilă aeriană (r) Gheorghe Moraru, vicepreşedinte ARPIA Bacău, semnează un portret de zburător: comandor aviator (r) Vladimir Buzdugan.

La Buzău, în noiembrie, s-au sărbătorit 55 de ani de la reînfiinţarea paraşutismului militar românesc şi 10 ani de existenţă a Fundaţiei "General Grigore Baştan". [reportaj fotografic, pag 19]

Revista aniversează şi ea 38 de luni de apariţie regulată şi creatorul ei, Cornel Marandiuc, adresează câteva cuvinte cititorilor ei cu ocazia sărbătorilor de iarnă (pag 20).

O surpriză de conţinut.

Revista deschide un subiect de interes pentru aparatura de bord: producţia unei game importante de aparate pentru dotarea aparatelor de zbor, la PREROM Braşov, un articol consistent semnat de actualul căpitan aviator inginer (r) Dan Laurenţiu Şerbănescu (pag 1-6).

În pagina 6, comandor Constantin Iordache face portretul comandorului Alexandru A. Marcu, primul pilor român care a zburat avionul MIG-21.

Generalul Dan Stoian continuă povestea eroicei divizii România Mare (pag 7-9, continuat în pag 20).

Tot C. Iordache ne aduce la cunoştinţă un nume care cu siguranţă merită mai multă atenţie, pilotul erou Vasile Scripcaru, care în 1945 a publicat o culegere de schiţe (caricaturale) intitulată Aviaţia Râde - Momente şi imagini din viaţa sburătorilor. Desenele din carte ilustrează articolul şi depun mărturie asupra talentului grafic al pilotului. (pag 10-13).

În paginile 14-15 Vasile Tudor face portretul unui aviator de excepţie, Octav Oculeanu, un as în manevrarea avioanelor SET.

Marii inventatori ai zborului, un articol al lui Vincenzo Berchiu de la Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă, care reia povestea marilor momente ale aviaţiei şi ocupă paginile 16,17 şi 18.

În pagina 19 Cornel Marandiuc ne aduce aminte că scrie şi poezie şi ne aduce la cunoştinţă versuri refuzate la tipar înainte de decembrie 1989, acestea făcând de fapt parte din volumul "Cândva, între războaie".

Articolul de deschidere se ocupă de succesele (mai puţin cunoscute) ale aviaţiei noastre comerciale, reprezentată de data aceasta de pilot comandor Ioan Caragea.

În pagina 4 câteva rânduri dense în informaţie ne anunţă că noul director al Aviaţiei Civile Române este comandor aviator ing. Andrei Dan.

Tot Constantin Iordache, dar şi Cornel Marandiuc pomenesc dispariţia recentă a celui care a fost Sorin Tulea, un erou al aviaţiei de luptă din ultimul război.

"Pace nedreaptă şi teroare stalinistă pentru poporul roman" a ajuns la partea a II-a, cap IV - Eroica divizie blindată România Mare (cu fotografii epocale) în paginile 6-9, cu continuare în pagina 20.

Alexe Rusen revine cu istoria romanţată a comandorului Gogu Ştefănescu la Tecuci şi în Franţa (pag 10-12).

Cornel Marandiuc semnalează o carte despre locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă (Cântecul orb al destinului) - autor, locotenent comandor Mircea Constantinescu.

De la două evenimente recente - O zi de zbor la Baza 86 aeriană a Aviaţiei Române (pag 14-16) şi septembrie: Vlaicu - Sărbătorirea de la Băneşti, pagina 17, ne oferă relatări şi imagini Ioan Vulpoiu.

Cornel Marandiuc închide numărul revenind prin două pagini polemice asupra unui text al lui Mircea Constantinescu "Aviatorul", care fusese pilot, Bucureşti, 2004. Cunoscătorii istoriei din ultimii 30-40 de ani probabil că vor aprecia şi înţelege mai multe.

Revista este deschisă printr-un reportaj asupra lotului român de acrobaţie aeriană, care a făcut o escală la Arad, în drum spre Lausanne.

În pagina 4, Vasile Tudor face o relatare (neilustrată) a manifestărilor prilejuite de Ziua Aviaţiei, în 23 iulie 2005 la Cluj-Napoca.

În paginile 4-9, generalul Dan Stoian continuă istoria militară a "Păcii nedrepte şi terorii staliniste pentru poporul român" cu partea a doua, capitolul IV (campania din 1942 a armatei române).

Cornel Marandiuc face pe câte o pagină o minicronică la două apariţii editoriale - Constantin C. Gheorghiu - Din faptele unor aviatori români, Fundaţia ASPERA ProEdu Braşov, 2005 şi Ioan Cherecheş "Mareşalul" din Băneasa, Lucman, Bucureşti 2005, o biografie a pilotului comandant Ştefan Alexandrescu.

Două pagini acordă Vasile Tudor inginerului şi pilotului de încercare Dudu Frim (apar şi fotografii rarissime de la concursurile Mircea Cantacuzino).

Locotenent comandor (r) Mihail Nicolau se bucură de o biografie mai amplă (pag 14-17) întocmită de Cornel Marandiuc.

Comandor (r) Constantin Iordache face la pagina 18 portretul unui cunoscut instructor de zbor din Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie: comandor Valer A. Bruckental.

În penultima pagină Vasile Tudor ne reaminteşte despre prima victorie aeriană a aviaţiei române, repurtată de căpitan aviator Petre Ioanin în timpul primului război mondial (9 mai 1917).

Pe ultima pagină, în afară de două careuri de cuvinte încrucişate, găsim o fotografie memorabilă: Majestatea Sa Regală Mihai I alături de participanţii la Simpozionul "Aeronautica Regală a României la eliberarea Budapestei".

Tudor Greceanu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul clasa III deschide acest număr, un aviator legendar şi un om admirabil, evocat de Cornel Marandiuc (pag 1-8). Se face referire şi la o carte recent apărută - "Tudor Greceanu - Drumul celor puţini", Editura Vremea.

Dan Stoian continuă paginile "Păcii nedrepte şi ale dictaturii staliniste pentru poporul român" cu partea a doua, capitoul III: Dezastrele de la Cotul Donului şi Stalingrad (pag 9-11).

Prima deturnare de cursă aeriană din lume, relatare a istoricului Vasile Tudor, ocupă pagina 12 (a fost deturnat un Li-2, avion de cursă internă Bucureşti-Băneasa - Craiova, pilot Vasile Ciobanu).

În pagina 13 Constatin Iordache face un portret al decanului de vârstă a aviatorilor români, general (r) de flotilă aeriană Mihail Ghe. Pavlovschi.

În pagina următoare, Alexe Rusen continuă istoria comandorului Gogu Ştefănescu, iar în pagina 15, un nou portret de aviator ne este oferit de Constantin Iordache: pilotul de elicoptere comandor Vasile D. Cuciureanu.

Personalitatea unui fiu al Ardealului, comandorul Alexandru A. Mako este evocată în paralel de comandorul Constantin Iordache şi de comandorul Ion Romanescu (pag 16-17).

Tot Constantin Iordache povesteşte în paginile 18-19 despre căpitanul aviator Constantin Perju şi aterizarea sa senzaţională la Arad, cu un avion de pasageri în 30 mai 1940.

Coperta spate semnalează apariţia unui nou număr al "Pescăruşului" (nr 2/18) şi anunţă revenirea la conducerea Aeroclubului României a D-lui Constantin Voicu, performant aviator şi pilot sportiv.

"Primul aviator al României, prinţul George Valentin Bibescu", este articolul amplu care deschide acest număr (autor Vasile Tudor, pag 1-9), minunat ilustrat de fotografii originale de o calitate deosebită, unele din 1903, altele din 1906, dar şi mai "recente", din 1928, 1936,1937, majoritatea din colecţia particulară Dan Antoniu.

Tot Vasile Tudor, în pagina 10 povesteşte despre primul planorist român care a zburat peste Alpi - inginerul Sergiu Sidon.

În pagina 11, comandorul Constatin Iordache relatează o întâmplare deosebită, având ca protagonist pe Dumitru A. Gherghişan, în acea vreme (1955) la regimentul 135 Aviaţie de Vănătoare la Caransebeş.

Istoria persecuţiei politice a pilotului Ioan Bogorin revine în paginile 12, 13. Interesant este că acolo apare şi o hartă a satului de "colonizare" forţată Lăteşti (Bărăgan) şi lista ocupanţilor caselor din sat (Victor Ion Pica, Paul Goma, Maria mareşal Antonescu, Nadia Russo, ...)

Alexe Rusen continuă povestea romanţată a comandorului Gogu Ştefănescu (pag 14-15).

In memoriam Dumitru Chera şi a camarazilor lui căzuţi la 23 septembrie 1944, adjutant aviator Petru Mihăilescu şi adjutant aviator Gheorghe Ionescu, Ion Cherecheş ne propune un articol amplu în paginile 17-19.

În ultima pagină avem o fotografie de la întâlnirea din 10 mai 2005 de la Cercul Militar Bucureşti ai celor care acum 55 de ani au absolvit Şcoala de Ofiţeri Naviganţi Sibiu şi ai Şcolii Militare de Pilotaj Tecuci-Focşani.

Tot aici, Cornel Marandiuc şi familia neconsolată a celui dispărut, ne aminteşte că la 6 iulie 2005 Doru Davidovici ar fi împlinit 60 de ani.

• întâlnirea Marianei Drăgescu cu planorista poloneză Wanda Modlibowska, la Bucureşti, în 1939 şi prietenia care le-a legat pe viaţă
• oprirea de la zbor (temporară) a lt. aviator (r) Constantin (Bâzu) Cantacuzino.

Acest număr se deschide prin câteva articole privind detalii din viaţa şi sfârşitul lui Aurel Vlaicu, autori Dan Antoniu şi George Cicoş (Despre Vlaicu), Liviu Mărghitan (Ce studii a avut Aurel Vlaicu) Cornel Marandiuc (Molima cea bună).

În pagina 5, AIPPR face un bilanţ al întâlnirii din 2004, de fapt o scrisoare a redacţiei "Pescăruş" către "Orizont aviatic", sub titlul "O acţiune de înalt patriotism", Vasile Tudor povesteşte câte ceva din isprăvile de zburător ale lui Traian Dârjan.

Pagina 7 este o premieră pentru Orizont aviatic: Cornel Marandiuc publică mesajul unui grup de tineri de pe internet, care sunt interesaţi şi schimbă idei pe teme aviatice, realizând chiar o escadrilă virtuală: Escadrila RO.

Eroica promoţie 1941 a ajuns la episodul XIII şi în paginile 8,9 generalul Dan Stoian continuă trecerea în revistă a membrilor acestei promoţii.

"Pe aripile riscului", un articol al comandorului Ion Clenciu, relatează evenimente ale aviatorilor pe supersonice de la Giarmata, printre care actualul general Ioan Stoian.

Comandorul Constantin Iordache semnează articolul "O aterizare aproape imposibilă" în pagina 13, iar în paginile 14-18, Cornel Marandiuc face un amplu portret de aviator (Lecţia despre cerul albastru) lui Tamas Zoltan, pilot utilitar, instructor de zbor, planorist, paraşutist. Excelentă şi foarte bogată ilustraţie fotografică.

Pe ultima pagină, tot un portret de avitor, de data asta un autoportert al unui veteran, Gheorghe Curuliuc, născut în 1914.

Revista se deschide cu alocuţiunea col. Mircea Moraru prilejuită de aniversarea a 60 de ani de la participarea paraşutiştilor militari români la luptele pentru apărarea capitalei.

Paginile următoare sunt dedicate luptelor de la Păuliş din septembrie 1944 (prof dr. Liviu Mărghitan, Cornel Marandiuc), pag 2-7.

Din "Eroica promoţie 1941" aflăm că a trecut la cele veşnice comandor aviator Georgescu I. Gheorghe, erou în 218 misiuni de luptă pe un bombardier care a lansat peste 400 tone de bombe pe ambele fronturi între 1941-1945.

Un interviu cu Dumitru Pasăre, realizat de Dan Stoian la Braşov la 19 iulie 2003 găsim în pagina 9.

Ioan Cherecheş prezintă în pag 10-11 un episod din confruntarea lui Ion Bogorin, pilot de linie, cu Securitatea (Din tenebrele Securităţii: Aripi şi cătuşe!...)

În paginile 12-13, comandorul aviator C-tin Iordache aduce în atenţie alţi doi zburători de excepţie: Aurel Caloianu şi Mihai Georgescu.

Un articol minunat (Unul dintre primii căzuţi de pe cerul Basarabiei) are istoricul de aviaţie Vasile Tudor, în paginile 14-15, iar în următoarele două agini (16, 17) Ioan Vulpoiu realizează un reportaj excelent ilustrat la memorialul "General paraşutist Grigore Baştan", ediţia 2004, la garnizoana Buzău.

Ultimele pagini reprezintă o traducere (preluată din publicaţia Der Adler nr. 8/18 aprilie 1944) a unui articol asupra celui mai eficace pilot din Stuka din cel de-al doilea război mondial Hans-Ulrich Rudel.

Ultima pagină, de fapt coperta spate, ne aduce vestea tristă a plecării dintre noi a lui Ion Becherete - Vădeni, un zburător şi un cronicar hunedorean al aviaţiei.

Acest număr ne îndeamnă, încă de pe copertă, să ne amintim de Nicolae Burileanu, iar următoarele două pagini cuprind un text (şi câteva ilustraţii) scris de Vasile Tudor despre acest virtuos pilot.

În replică, în paginile 4,5 Constantin Iordache face un portret la fel de bine ilustrat al pilotului de linie Decebal Vasiu.

Serialul lui Dan Stoian - Istorica promoţie 1941- a ajuns la episodul XII, unde apare şi o povestire a comandorului Sixtus Maxim, de pe frontul de Est.

În paginile 10, 11, 12 şi 13 însuşi Cornel Marandiuc se angajează în creionarea portretului lui Ioan (Jan) Lehoczki (Slovacul, zborul, poezia), reamintindu-ne şi isprăvile artistice ale acestui aviator utilitar din vestul ţării (fotografia, proza, "Viaţa de pilot" - Editura Societăţii Culturale şi Ştiinţifice Ivan Krasko, Nădlac 1999 şi poezia).

Paginile 14, 15, 16, 17 sunt dedicate unei alte celebre "doici aeriene", avionul Potez 25, cu multe fotografii inedite din perioada producţiei sale la IAR (1929).

Un comentariu asupra calităţii morale şi demnităţii aviatorului inginer Sorin Tulea, cu ocazia apariţiei cărţii acestuia "Amintiri din războaie neterminate", Editura Semne, apare în pagina 18, semnată de Cornel Marandiuc.

În pagina 19 găsim un colaj de poezie aparţinând tot lui Cornel Marandiuc, dedicat Sf. Maria (sărbătorită în luna august).

Ultima pagină ne readuce în memorie un nume de legendă al paraşutismului românesc, Anghel Ciucur, de la care toată lumea aşteaptă mărturii asupra a ceea ce a însemnat sportul curajului în România, la mijlocul secolului XX.

Primele pagini sunt dedicate lui Ştefan Togănel, un aviator tenace, din partea de vest a ţării (pag 2-5), ilustrat excelent.

În pagina 6, comandor aviator (r) Victor Cocea îşi aminteşte o istorie legată de cel recent plecat dintre noi: Constantin Manolache.

Pagina 7, ilustrată cu o fotografie a lui Ion Vlaicu, alături de aeroplanul fratelui său, la Blaj (1911), reia o dispută asupra circumstanţelor morţii lui Aurel Vlaicu "Specialist îndreptăţit sau cobe?"

Mihai Arcadie Comănici, fiul aviatorului Gheorghe Comănici, ne povesteşte despre tatăl său într-un text ilustrat cu fotografii rare din arhiva familiei. (pag 8-11).

Comandorul Alexe Rusen face în paginile 12-13 o istorie concentrată a Ligii Naţionale Aeronautice Române şi a celui care a fost Valentin Bibescu.

Un bogat articol al Mihaelei Tămăşdan asupra femeilor care au slujit aviaţia, completat de Cornel Marandiuc cu mai multe detalii privind zburătoarele sovietice din al II-lea Război Mondial, ocupă paginile 14-18 "Doamne în slujba aviaţiei mondiale, perioada celui de-al II-lea Război Mondial".

Penultima pagină este dedicată portretelor unor zburători admirabili, Ameno Girolamo (autor Vasile Tudor) şi Dumitru Radu (autor Ionel Becherete-Vădeni).

Pe ultima pagină sunt imagini de ieri, alaltăieri şi de azi, ale unui aparat de zbor mai puţin obişnuit: zeppelinul (dirijabilul).

Acesta este un număr îndoliat, dedicat aviatorului de legendă, pilotul - instructor Constantin Manolache, care făcea parte de altfel din redactorii revistei.

Tot acest număr este bogat ilustrat cu fotografii mai vechi, (dinainte de 1956) şi mai noi, ale celui dispărut atât de brusc.

Primul articol este al generalului Constantin Mereu "Întâlnirea cu Manolache Constantin", apoi urmează câteva rânduri ale comandor aviator Dumitru Tache (Cocoş) şi din "îndepărtatul" Arad, redactorul (unic) al revistei, Cornel Marandiuc - "Cerul este mai jos, lumea mai îngustă" (pag 5).

Excelent ilustrate următoarele două pagini, în care îl pomenesc pe cel dispărut: Ioan Cherecheş (Destinul a vrut altfel...) şi Dan Anghel (Legenda vie a rămas numai legendă).

În paginile 8, 9, avem o biografie profesională concentrată şi imagini de la înmormântarea de la cimitirul Bellu (comandor aviator C-tin Iordache).

Unii dintre cei care l-au cunoscut (Bozsik Sandor, C. Marandiuc, Ion Vălean) împărtăşesc amintirile şi sentimentele lor în paginile 10, 11.

În paginile 12-16, Constatin Manolache ne apare în lumina de instructor- antrenor al lotului român de înaltă acrobaţie aeriană.

Comandor aviator Ion Clanciu ne povesteşte în pagina 17 ceremonia de înhumare, iar în pagina 19 găsim necrologul rostit la cimitirul Bellu de Gheorghe Iancu.

În ultima pagină, Constantin Manolache la comenzile unui Extra 300 L, se ridică pentru ultima dată la ceruri. Fie-i ţărâna uşoară!