Biografie
S-a născut la 03 Septembrie 1932 în municipiul Iaşi. A absolvit Liceul Naţional din Iaşi şi concomitent, Şcoala de Planorişti din Iaşi, devenind apoi elev al Şcolii de Ofiţeri de Aviaţie de la Tecuci pe care a absolvit-o la 23 August 1952, cu gradul de locotenent aviator.
A fost repartizat la Regimentul 49 Aviatie Vânătoare-Bombardament Ianca Sat judeţul Brăila, unde a avut funcţiile de pilot, pilot major şi comandant de patrulă, până în anul 1954.
Regimentul Ianca Sat a fost primul regiment din Romania unde s-a zburat cu avioane cu reacţie.
Pe data de 26 Iunie 1951 a avut loc primul zbor cu reacţie în România, acesta fiind efectuat cu un avion YAK-23 Flora de catre căpitanul Aurel Raican. Unitatea din Ianca este cunoscută ca "leagănul aviaţiei reactive" din România.
În anul 1954 Dumitru Tincu, avansat la gradul de căpitan, a fost trimis în fosta Uniune Sovietică pentru a urma cursurile Academiei de Aviaţie de la Monino - Moscova.
În anul 1958, după absolvirea Academiei de Aviaţie, a fost reîncadrat în Regimentul 49 Av.V-B (U.M.01918), unde a ocupat poziţia de navigator şef al regimentului.
Având aceiaşi funcţie, în anul 1961 a fost înaintat la gradul de locotenent-comandor, iar în anul 1965, la gradul de căpitan-comandor şi totodată - în acelaşi an - împreună cu tot efectivul regimentului a fost mutat de pe aerodromul Alexeni pe aerodromul Ianca.
Facând dovada unei foarte bune pregătiri, încă din anul 1961 obţine calificarea de instructor şi de pilot clasa I-a pe avionul MiG-15, în anul 1970 a fost înaintat la gradul de comandor şi promovat în funcţia de locţiitor pentru zbor al comandantului de regiment pentru ca, în anul 1980, să fie numit instructor şef al aviaţiei din Divizia 16 Apărare Antiaeriană a Teritoriului al cărui comandament se afla la Ploieşti.
În cadrul Regimentului 49 Av.V-B, cu foarte bune rezultate şi calificative, Dumitru Tincu a participat la exerciţiile şi aplicaţiile desfăşurate anual, fie cu alte categorii de aviatie, fie cu marina militară ori cu trupele de uscat. Totodată, ca instructor de zbor şi navigator-şef, a contribuit la pregătirea şi formarea mai multor serii de ofiţeri aviatori încadraţi în regiment sau provenind direct din şcoala de ofiţeri, fie mutaţi din alte unităti de aviaţie.
În intreaga sa activitate, în decursul a 30 de ani (1952 - 1982), Tincu Dumitru a pilotat un număr de 12 tipuri de aeronave, dintre care 3 tipuri de planoare şi 9 tipuri de avioane, totalizând un număr de 2781 ore de zbor. În acelasi timp, nu s-a confruntat cu evenimente deosebite, iar cele două aterizări forţate înregistrate au fost urmarea unor defecţiuni tehnice, pe care le-a rezolvat cu calm şi profesionalism, salvându-se pe sine, dar şi aparatul de zbor.
Pentru meritele sale a fost distins cu mai multe ordine şi medalii, între care Ordinul "Meritul Militar" clasele III, II şi I.
În luna decembrie a anului 1982, la împlinirea limitei de vârsta ca personal navigant, comandorul aviator Tincu C. Dumitru a fost trecut la pensie, stabilindu-şi domiciliul în Bucureşti.
Bolnav de inimă, dupa o scurtă suferinţă, la data de 15 decembrie 2000, comandorul (r) Tincu C. Dumitru a decolat către camarazii din Flotila din Cer, fiind înmormântat la cimitirul Ghencea Militar, Bucureşti.