Biografie
S-a născut la Bucureşti, la 10 august 1921.
Şcoala primară a făcut-o la Radna, iar studiile liceale la celebrul "Moise Nicoară" din Arad, absolvit în 1938.
Imediat după bacalaureat a urmat Şcoala de Ofiţeri Aviatori pe care a absolvit-o în 1941.
La 10 mai 1941 i s-a dat gradul de sublocotenent şi a fost repartizat la Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie conform adresei S.S.A. Nr 3807/1941.
La 10 aprilie 1942 a fost mutat la Flotila 2 Bombardament, conform D.M. Nr 14/8 IV 1942.
La 1 iulie 1942 a fost detaşat în vederea mutării definitive la Flotila 2 Vânătoare, deoarece era brevetat ca pilot de vânătoare. (Ord. M.R. Pers Nr 4196/1942). Toate cele scrise şi ce vor urma sunt extrase din Livretul militar al lui Şenchea Nr. 454.
La 10 august 1942 - încadrat operativ în zona interioară OZ.462/1942.
La 15 octombrie 1942, mutat definitiv în interes de serviciu la Flotila 2 de Vânătoare, conform D.M. 487/1942. În aceeaşi zi a fost mutat de la Flotila 2 conform aceluiaşi ordin, la Flotila 1 Vânătoare.
11 martie 1943, detaşat în armata operaţii OZ. 84/1943 (con. Livretului Militar pag 13).
23 august 1944 a fost avansat în gradul de locotenent, conform ID.Nr 617/1944, OZ. 1093/1944.
3 septembrie 1945, încadrat în Escadrila de Vânătoare OZ. Nr 16/1945.
22 august 1946, îndacrat în Escadrila 7 Vânătoare OZ.Nr 212/1946.
23 august 1946, avansat în gradul de căpitan, conform ordinului I.D, 2616/1946 OZ.234/46.
6 august 1947. Potrivit ID Nr 1044/947 şi Ord. MAN Dir. Pers. Nr. 27/1947 s-a rectificat vechimea în gradul de căpitan din 23 august 1946, în 23 septembrie 1945, OZ.297/1947.
23 august 1947. Flotila 1 de Vânătoare. Pus la dispoziţia MAN în vederea trecerii din oficiu, din dispoziţia de activitate în poziţia de rezervă, în baza legii 293/1947, conform ordinului P.A. St. M. Nr 268/1947 OZ 210/47.
În septembrie 1947 a trecut în rezervă din oficiu în baza legii 293/1947. La aceeaşi dată a fsot blocat pentru mobilizare la Flotila 1 Vânătoare, conform Ord. Circul. M.R. Nr 197 (Pag 14 Livr. Mil).
Perioada războiului
Mica aviaţie română a luptat cu trei din marile puteri angajate în marea conflagraţie a secolului XX - Rusia, SUA, Anglia şi Germania. Împotriva unei forţe aeriene uriaşe, aviatorii români angajau lupte în orice situaţii şi condiţii, în special vânătorii, din care au făcut parte atât Mircea Şenchea cât şi camarazii lui de Grup - Ioan Dobran, Horia Pop şi Ioan Galea, tineri cu vârste între 21 şi 25 de ani.
Mircea Şenchea a făcut tot războiul, în est şi vest, ca pilot vânător. A avut accidente, a doborât avioane, a aterizat cu avionul ciuruit de proiectile şi schije. Un glonte terestru i-a trecut razant cu ceafa, un avion a explodat la zece secunde după ce l-a părăsit şi se pregătea să raporteze. A avut două capotaje în aceeaşi zi (8 II 1944), unul la decolare (Lepetica) şi al doilea la aterizare (Nikolaev). În luptele cu americanii - cea din 26 VII 1944 a fost cea mai neagră a Grupului 9 Vânătoare când, din 17 vânători, au avut în minus patru, trei morţi imediat (Bălan, Economu şi Popescu-Ciocănel), altul mort ulterior, datorită arsurilor.
În lupta cu nemţii din 25 II 1945 au avut doi grav răniţi - Rădulescu Andrei şi Mucenica, altul a aterizat cu avionul în flăcări - Dobran Ioan - dar... teafăr!
Aviaţia română a luptat şi nu s-a lăsat doborâtă. Armistiţiul a prins Grupul 9 Vânătoare cu 11 piloţi. Efectivul s-a refăcut acum - complet - pentru a treia oară.
Misiunile la care a participat Mircea Şenchea: pe front - circa 280, lupte aeriene 60, avioane doborâte: "Multe", spune generalul Ioan Dobran. Mircea s-a distins în mod deosebit împreună cu Horia Pop în luptele din valea Mureşului (Radna-Păuliş).
După doi ani de război aerian, Şenchea era considerat un fin mânuitor al G-ului, bun trăgător, excelent manevrier. Stăpânea perfect IAR-80 şi 81, Messerschmitt-ul 109 G, Heinckel-ul 112, FW-34.
Ca distincţii a primit:
Virtutea Aeronautică cl. Crucea de aur cu prima şi a doua beretă Coroana României Virtutea Aeronautică cavaler cu prima şi a doua beretă Steaua României Vulturul Alb (cehoslovac) Victoria Sovietică (Pobeda) Steaua Republicii cl. IV decret Nr 462/2 XII 1970 şi, citat prin ordinul de zi Nr. 150 din 2 august 1944 împreună cu toţi colegii Grupului 9 Vânătoare semnat de generalul comandant aviator Ionescu Emanoil
După război a fost dat afară din aviaţie şi trimis la "munca de jos". A fost vopsitor (nu ştiu ce vopsea şi unde), în orice caz, era într-un mediu toxic (anilină). Mai târziu, i s-a oferit în aviaţie un post de controlor de trafic la Bacău, de unde s-a şi pensionat. Dar, ce este culmea, în 1971 a mai fost decorat cu Ordinul Steaua Republicii cl a IV-a.
Deoarece a primit o educaţie aleasă de la mama lui - profesoară de limba franceză cu studiile la Sorbona, Franţa - şi învăţase perfect franceza şi engleza, mai târziu, spre senectute, a făcut traduceri din franceză şi engleză în română dar şi retroversiuni la o serie de lucrări ale unor prestigioşi autori, din domenii total necunoscute lui ca: "New horrisens in psychiatry" de Peter Hays, apoi, "La Psychologie creatrice" de Bergson, "La Psychologie", scrisă de un colectiv, despre care medicii îl flatau că poate nici un psihiatru nu ar fi tradus-o atât de... psihiatric; apoi o broşură de cibernetică - "Disocierea conştiinţei în somn şi vis" de Henry Ey, "Visul" de Jouvet, în total vreo 18 lucrări dintre care unele peste 300 de pagini şi, în felul acesta şi-a mai întregit salariul ce-l primea.
Starea civilă a lui Mircea Şenchea: în 1950 s-a căsătorit, iar din această căsătorie a rezultat o fiică, Ligia, care la rândul ei are tot o fiică, Roxana, şi amândoua trăiesc acum în Germania. Deci creanga arborelui genealogic pe care a stat, nu s-a rupt.
În ultima parte a vieţii fost foarte bolnav. A decedat la 26 martie 1984 şi este înmormântat lângă mama lui la cimitirul "Pomenirea" din Arad.
(Schiţă biografică elaborată de doamna Elena Şenchea-Popescu, August 2008)