Biografie
Filip Mihail s-a nascut în Cernica si a facut o scoala de ucenici în Bucuresti, dupa care a fost angajat la Arsenalul Aeronautic din Cotroceni. A urmat si cursuri de specializare în Franta pentru a cunoaste tehnologia fabricatiei si montajului avioanelor.
Îsi propune sa realizeze un mic avion pentru sport si turism, ieftin si cu o buna manevrabilitate. Desi termina proiectul în 1924, nu reuseste sa gaseasca finantare pentru el. În 1929, realizeaza o forma îmbunatatita a avionetei pe care a denumit-o stabiloplanul Filip Mihail, un aparat de mici demensiuni al carui fuselaj îl constituia numai cabina-fuselaj, care avea în partea posterioara un ampenaj reprezentat dintr-un plan fix vertical, deriva, iar directia în forma unui plan mobil vertical. Stabiloplanul era din categoria aparatelor numite aripa zburatoare si a fost realizat în 1931. Numele sau este legat de buna stabilitate în zbor. El era propulsat printr-un motor Scorpion-ABC, cu doi cilindri în boxer, raciti cu aer, de 35 CP si printr-o elice de lemn, bipala, în lungime de 1,45 m. Anvergura: 9 metri, lungimea: 3,7 metri, înaltimea: 2 metri, greutatea totala: 381 kg, viteza maxima: 147 km/h, plafon: 4.000 metri, urcare la 1.000 de metri în 9 min 25 s. Stabiloplanul a fost omologat si a obtinut certificatul de navigabilitate la sfârsitul anului 1934. Anterior, în iunie 1934, a reusit sa zboare pe ruta Bucuresti-Brasov si retur, fara escala, survolând muntii la altitudinea de 3.000 metri. Într-un incident din septembrie 1937, Filip Mihail s-a accidentat deteriorând stabiloplanul, pe care nu l-a mai putut reface. El a murit în 6 martie 1962, lasând planurile aparatelor sale Academiei Române.