Publicaţii » Periodice

Numărul 62 se deschide cu câteva fotografii ale generalului (r) Ioan Stoian.

Paraşutiştii se întrec în recorduri (pag 3), iar reportajul din paginile 4,5 a lui Puiu Vulpoiu vorbeşte despre un salt în tandem: un veteran, Ramiro Nicolau şi Valentina Mihanciu (10 ani) de-asupra Ploieştilor.

Un reportaj, mai mult fotografic, ne trimite profesorul Mihail Athanasie Petrescu, membru AsABv, de la mitingul de la Kecskemet.

De la pagina 9 începe numărul 63, cu bucuria de a-l deschide prin eroul vânător (echipa lui Şerbănescu), Mircea Traian Şenchea (Oşca). Textul aparţine verişoarei lui Mircea Şenchea, Elena Şenchea-Popescu, fotografiile vin din diferite surse, inclusiv de la familie. (până la pag 15).

Profitând de ocazie, Cornel Marandiuc spune câteva cuvinte despre Dobran, coleg cu Şenchea.

Numărul 64 se deschide la pagina 17, cu fotografii de la aniversarea bazei 95 aeriene "Capt. A. Şerbănescu" în timp ce la Bucureşti o sărbătorim pe omniprezenta Ruxandra Agache-Miheş (intrată proaspăt în "clubul aviatorilor octogenari") (pag 20-22).

Colonelul (r) George Gheorghiu de la ARPIA Bacău ne reaminteşte într-un text foarte concentrat care a fost contribuţia aviaţiei militare române la înfăptuirea Unirii de la 1 Decembrie 1918, "Un zbor pentru Unire" (pag 23).

Pagina 24 cuprinde un schimb de scrisori între Cornel Marandiuc şi comandant aeronavă TAROM (r) Dumitru Caraman.

Un articol tehnic, foarte interesant, se deschide la pagina 25 şi explică cum au luat parte nemţii la naşterea aviaţiei cu reacţie sovietice (după război) (pag 25-32), traducere din limba maghiară.

În pagina 33 Cornel Marandiuc face recenzia cărţii comandorului (r) Alexe Rusen - Comandorul Gogu Ştefănescu, 1896-1981, "As al aviaţiei româneşti".

Biografia unui avion (Spad 61) în serviciul aeronauticii româneşti este făcută de Dan Antoniu şi George Cicoş în paginile 34-35.

Din ultima pagină aflăm că Vasile Onoiu, comandor aviator (r) nu mai este printre noi. (înmormântat la Ploieşti).

Revista se deschide cu o relatare a doamnei Elena Şenchea-Popescu asupra vieţii şi destinului profesional a două apropiate prietene, surorile:

• Stela Huţanu, componentă a celebrei Escadrile Albe;
• Elena Viorica Huţanu, însoţitor de bord pe navele flotei comerciale române (TAROM).

Un lanţ de manifestări legate de istoria aviaţiei noastre sunt ilustrate de Puiu Vulpoiu:

• Buzău, 17 august 2007, în organizarea memorialului "General Grigore Baştan";
• Băneşti, la 13 septembrie 2007, comemorarea lui Aurel Vlaicu;
• Cimitirul Ghencea Militar, 18 august, discursul doamnei Eleonora Arbănaş la mormântul capt. aviator Alexandru Şerbănescu;
• Etapa de paraşutism sportiv de la Ploieşti (pag 7-12).

În traducerea lui Tamas Zoltan, articolul Operaţiunile militare "Frantic Joe" - Bombardamente de tip pendul (suveică) executate de către USAAF în Europa (pag 13,14,15).

Generalul Dan Stoian reuşeşte să publice cartea "În zbor spre cetăţile nistrene", lansarea cărţii a avut loc la Bucureşti (Cercul Militar), Bacău şi Roşiorii de Vede.

O altă carte remarcabilă prin acurateţea datelor a apărut de sub pana istoricilor Dan Antoniu, George Cicoş "Aviaţia română în prima zi de război - 22 iunie 1941", (Editura Phoebus, Galaţi, 2007).

Pagină tristă, ultima pagină, anunţă plecarea într-o lume mai bună a lui Mitică Diaconescu (creator talentat de machete) şi a profesorului Anton Policec de la Timişoara.

Acesta este un număr triplu al revistei.

Coperta faţă, numită acum şi copertă de onoare, cuprinde două fotografii antologice ale lui Alexandru Şerbănescu, una din momentul decorării sale cu ordinul "Mihai Viteazul" (de către general aviator Gheorghe Jienescu).

Primele pagini fac tocmai un rezumat al evenimentelor legate de dezgolirea unui bust al eroului la intrarea în Baza aeriană 95 (alocuţiunea D-nei Arbănaş, preşedinte al Fundaţiei Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu).

La Buzău a avut deja loc a II-a ediţie a concursului "Eroi aviatori" (Şcoala generală Lt. Aviator Erou Mircea Bădulescu), iar la Roşiorii de Vede, în organizarea lui Mihai Ahanasie Petrescu a avut loc un simpozion.

Legat de numele lui Şerbănescu sau nu, luna august 2007 a fost bogată în evenimente comemorative.

În pagina 8 avem o biografie a lui Alexandru Şerbănescu (autor Vasile Tudor), dar în continuare au fost luaţi în considerare şi alţi zburători ai grupului Şerbănescu, de exemplu, comandor aviator Laurenţiu Manu. Evocarea acestuia, dar şi a altor şoimi ai Grupului 9 Vânătoare, a fost făcută de distinsul scriitor Victor Frunză, istoricul Vasile Tudor, Ancuţa Manu, fiica comandorului, Ioan DiCezare, Dan Turturică,...

Raid-urile americane în regiunea Ploieşti, văzută de un american (Jay A. Stout, Raid in ruine) ocupă paginile 12, 13, 14, 15, 16.

Elena Şenchea Popescu intervine în paginile următoare cu propriile memorii legate de bombardamentele aliaţilor din 1944, ploieşteancă fiind, la 15 ani s-a intersectat cu un pilot american doborât lângă Ploieşti.

Pagina 21 este tot o copertă intermediară şi pagină de onoare pentru Ştefan Togănel, care a atins 10.000 ore de zbor. Acest eveniment este sărbătorit printr-un zbor în care este însoţit de Cornel Marandiuc, aşa că vedem Terra de sub cele mai neaşteptate unghiuri (pag 22-25).

Comandorul (r) Ion Romanescu (Buzău) ne face portretul unui aviator mai puţin cunoscut, Iuliu Blaga, născut în 1919 la Blaj.

Pagina 27 este tot o copertă intermediară şi pagină de onoare pentru Ştefan Kallai (Pitiu), un fiu al Aradului, provenind dintr-o veche familie de unguri ardeleni, legată de producţia aviatică de la MARTA. Fotografiile de familie sunt de un farmec fără egal, vorbind de la sine despre viaţa la ţară în vestul României între anii 1925-1980 (paginile 27-34).

În acest număr triplu şi generalul Dan Stoian are o intervenţie consistentă, Eroica promoţie apare într-o serie nouă şi o versiune nouă (altă abordare), în paginile 35-43.

Istoria bombardamentelor de tip pendul (suveică) executate de USAAF din Europa devine mai limpede prin mărturiile din paginile 44-47.

Prin grija lui Cornel Marandiuc în paginile următoare apare portretul unui as german al celui de-al doilea război mondial, Werner Mölders (pag 48-52).

Urmează un text poetic al lui Cornel Marandiuc, tot despre vânătorii pe IAR, căpitan aviator Dan Vizanti şi băieţii lui.

Nu sunt uitaţi nici paraşutiştii şi Ioan Vulpoiu ne aduce un reportaj de la saltul unui paraşutist ajuns la semicentenar - Ramiro Nicolau. (pag 58-59)

Urmează un lanţ de reportaje ale lui Ioan Vulpoiu, la Bacău, ultimul zbor pe MIG 21 al generalului Virgil Ristea, tot la Bacău, expoziţie legată de corespondenţa aviatorilor de la Mărăşeşti, şi pe aeroportul Kogălniceanu, acrobaţie militară americană.

Ultima pagină este a lui Florian Pittiş.

Un aeroclub de iniţiativă privată, sub dealurile Şiriei, oferă servicii aviatice dintre cele mai diferite (lansări, paraşutişti!). Tot acolo a avut loc o demonstraţie de acrobaţie în sporturile aerului (pag 1-10) sub "comanda" d-lui Constantin Voicu.

Cu ajutorul imaginilor luate de aparatul de fotografiat al lui Cornel Marandiuc, facem cunoştinţă cu nume noi şi mai vechi, care domină pilotajul acrobatic şi căderile în formaţie. În final, avem imagini şi de la accidentul "fericit" în care au fost implicaţi Daniel Dobre şi Daniel Antoneac, ultimul absolvent al secţiei Construcţii aeronautice a Univerisăţii "Transilvania" din Braşov.

Pagina 11 este tot o pagină de intrare, probabil anunţă intrarea în partea a doua a acestui număr dublu şi o are ca eroină pe Anna, fiica pilotului Nicu Bâta (în iunie sărbătorim şi Luna copilului).

Un alt erou basarabean este Andrei Ciobănaş, mort în confruntările cu americanii la 21 aprilie 1944. În aceste pagini se găsesc şi câteva fotografii cu persoane şi aparate de zbor din ceea ce era odată hidroaviaţia română.

În paginile 14-15, Vasile Tudor îşi pune întrebarea "Cât de original a fost avionul I.A.R. 80?".

După recitirea "ranversării în timp" (autor Elena Şenchea-Popescu), Cornel Marandiuc adaugă în paginile 16-17 comentariul său elogios.

În deschiderea unei noi traduceri din Aranysas nr. 2 (februarie 2007), aflăm ce înseamnă Medal of Honor pentru cei din armata americană. Articolul este important pentru noi prin faptul că vorbeşte despre acei piloţi cu care s-au confruntat piloţii români deasupra României.

Penultima pagină cuprinde câteva imagini care ne reamintesc despre cel care a fost Titi Manolache.

O veste bună de ultimă oră găsim pe ultima pagină: Şcoala generală (clasele I-VIII) din Coloneşti Olt a primit numele "Căpitan aviator erou Alexandru Şerbănescu" (strădania D-nei Elena Arbănaş şi a istoricului Vasile Tudor).

Cornel Marandiuc deschide acest număr cu două fete: moaţa Mariana Giurgiu Vlădescu (intrarea în subiect se face trecând pe la muntele Găina), pilot şi planorist, şi doctoriţa (medic stomatolog) Mihaela Mereanu, un împătimit paraşutist, amândouă statornice în sporturile aerului, care trăiesc alături de profesie, familie, alte obligaţii sociale, mirajul înălţător al vieţii între cer şi pământ. (pag 1-11).

Probabil că acest număr este dedicat femeilor din aer, pentru că următoarele pagini adăpostesc un articol al D-nei Elena Şenchea- Popescu, botezat de redactorul-şef "Pe pământ şi în cer, înaripat, sufletul femeilor".

În final, acelaşi redactor-şef, provocat de autoare, demonstrează cât de prezente sunt articolele referitoare la femei în paginile revistei.

"Aviaţie şi adevăr - Trei generaţii" este un articol al ingului Laurenţiu Dan Şerbănescu asupra tatălui său, Mircea Şerbănescu, pilot aviator militar (pag 15-16).

"Sfârşitul comandantului de escadrilă" este un emoţionant articol al generalului Dan Stoian despre căpitanul Demetrius Benedict Cârâc, comandantul escadrilei 80 bombardament (pe frontul de Est) (pag 17-19).

Ultima pagină, de obicei cea mai tristă, anunţă trecerea la cele veşnice a lui Ion Popescu-Greaca, pilot militar şi civil. (C-tin Iordache).

De la prima pagină suntem avertizaţi că este un număr special, şi într-adevăr, se pare că aşa este, fiind un întreg număr dedicat generalului (r) Ioan Stoian de la Timişoara.

Traseul profesional al generalului Stoian (absolvent al Liceului Coriolan Brediceanu din Lugoj) este ilustrat cu fotografii personale, în diferite ipostaze; la diferite vârste, la studii în Uniunea Sovietică sau în delegaţii oficiale în China, la întâlniri oficiale şi la comanda aviaţiei utilitare (sanitare).

În pagina 17 Vasile Tudor face istoria unui mare pilot comandant, Teodor Mândrescu, născut în Bogzeştii Orheiului, la 4 septembrie 1891.

Următoarele două pagini (18 şi 19) sunt ocupate de un articol tradus din revista Aranysas nr 8/2004 şi aparţinând istoricului maghiar Jakfalvi Zoltan - Operaţiunea "Réunion" - cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria războiului aerian.

Ultima pagină cuprinde un apel disperat al redactorului pentru salvarea revistei, se pare că financiar s-a ajuns la fundul sacului, dar şi resursele fizice şi psihice sunt pe cale să se epuizeze.

Însăşi apariţia acestui număr dublu de 20 de pagini dovedeşte că situaţia este critică.