Revista se deschide cu o veste tristă: general aviator Horia Opriţa, şoimul Ardealului, figură tutelară a aviaţiei româneşti, nu mai este printre noi.
Scriu, despre dureroasa dispariţie, Cornel Marandiuc, Ioan Cherecheş, Constantin Iordache.
Dan Stoian continuă "Pace nedreaptă şi teroare stalinistă pentru poporul român" (partea a II-a, cap 8, urmată de partea a II-a, cap 9 - Aviaţia română în campania din 1942), pag 5-11.
O carte de referinţă prezintă Cornel Marandiuc în pagina 13. Pilotul planorist Mircea Finescu, autor Vasile Tudor, editura Tiparg 2005.
Partea a doua a "retrospectivei" de desene Vasile Scripcaru este prezentată de Constatin Iordache în paginile 14-16.
General de flotilă aeriană (r) Gheorghe Moraru, vicepreşedinte ARPIA Bacău, semnează un portret de zburător: comandor aviator (r) Vladimir Buzdugan.
La Buzău, în noiembrie, s-au sărbătorit 55 de ani de la reînfiinţarea paraşutismului militar românesc şi 10 ani de existenţă a Fundaţiei "General Grigore Baştan". [reportaj fotografic, pag 19]
Revista aniversează şi ea 38 de luni de apariţie regulată şi creatorul ei, Cornel Marandiuc, adresează câteva cuvinte cititorilor ei cu ocazia sărbătorilor de iarnă (pag 20).
O surpriză de conţinut.
Revista deschide un subiect de interes pentru aparatura de bord: producţia unei game importante de aparate pentru dotarea aparatelor de zbor, la PREROM Braşov, un articol consistent semnat de actualul căpitan aviator inginer (r) Dan Laurenţiu Şerbănescu (pag 1-6).
În pagina 6, comandor Constantin Iordache face portretul comandorului Alexandru A. Marcu, primul pilor român care a zburat avionul MIG-21.
Generalul Dan Stoian continuă povestea eroicei divizii România Mare (pag 7-9, continuat în pag 20).
Tot C. Iordache ne aduce la cunoştinţă un nume care cu siguranţă merită mai multă atenţie, pilotul erou Vasile Scripcaru, care în 1945 a publicat o culegere de schiţe (caricaturale) intitulată Aviaţia Râde - Momente şi imagini din viaţa sburătorilor. Desenele din carte ilustrează articolul şi depun mărturie asupra talentului grafic al pilotului. (pag 10-13).
În paginile 14-15 Vasile Tudor face portretul unui aviator de excepţie, Octav Oculeanu, un as în manevrarea avioanelor SET.
Marii inventatori ai zborului, un articol al lui Vincenzo Berchiu de la Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă, care reia povestea marilor momente ale aviaţiei şi ocupă paginile 16,17 şi 18.
În pagina 19 Cornel Marandiuc ne aduce aminte că scrie şi poezie şi ne aduce la cunoştinţă versuri refuzate la tipar înainte de decembrie 1989, acestea făcând de fapt parte din volumul "Cândva, între războaie".
Articolul de deschidere se ocupă de succesele (mai puţin cunoscute) ale aviaţiei noastre comerciale, reprezentată de data aceasta de pilot comandor Ioan Caragea.
În pagina 4 câteva rânduri dense în informaţie ne anunţă că noul director al Aviaţiei Civile Române este comandor aviator ing. Andrei Dan.
Tot Constantin Iordache, dar şi Cornel Marandiuc pomenesc dispariţia recentă a celui care a fost Sorin Tulea, un erou al aviaţiei de luptă din ultimul război.
"Pace nedreaptă şi teroare stalinistă pentru poporul roman" a ajuns la partea a II-a, cap IV - Eroica divizie blindată România Mare (cu fotografii epocale) în paginile 6-9, cu continuare în pagina 20.
Alexe Rusen revine cu istoria romanţată a comandorului Gogu Ştefănescu la Tecuci şi în Franţa (pag 10-12).
Cornel Marandiuc semnalează o carte despre locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă (Cântecul orb al destinului) - autor, locotenent comandor Mircea Constantinescu.
De la două evenimente recente - O zi de zbor la Baza 86 aeriană a Aviaţiei Române (pag 14-16) şi septembrie: Vlaicu - Sărbătorirea de la Băneşti, pagina 17, ne oferă relatări şi imagini Ioan Vulpoiu.
Cornel Marandiuc închide numărul revenind prin două pagini polemice asupra unui text al lui Mircea Constantinescu "Aviatorul", care fusese pilot, Bucureşti, 2004. Cunoscătorii istoriei din ultimii 30-40 de ani probabil că vor aprecia şi înţelege mai multe.
Revista este deschisă printr-un reportaj asupra lotului român de acrobaţie aeriană, care a făcut o escală la Arad, în drum spre Lausanne.
În pagina 4, Vasile Tudor face o relatare (neilustrată) a manifestărilor prilejuite de Ziua Aviaţiei, în 23 iulie 2005 la Cluj-Napoca.
În paginile 4-9, generalul Dan Stoian continuă istoria militară a "Păcii nedrepte şi terorii staliniste pentru poporul român" cu partea a doua, capitolul IV (campania din 1942 a armatei române).
Cornel Marandiuc face pe câte o pagină o minicronică la două apariţii editoriale - Constantin C. Gheorghiu - Din faptele unor aviatori români, Fundaţia ASPERA ProEdu Braşov, 2005 şi Ioan Cherecheş "Mareşalul" din Băneasa, Lucman, Bucureşti 2005, o biografie a pilotului comandant Ştefan Alexandrescu.
Două pagini acordă Vasile Tudor inginerului şi pilotului de încercare Dudu Frim (apar şi fotografii rarissime de la concursurile Mircea Cantacuzino).
Locotenent comandor (r) Mihail Nicolau se bucură de o biografie mai amplă (pag 14-17) întocmită de Cornel Marandiuc.
Comandor (r) Constantin Iordache face la pagina 18 portretul unui cunoscut instructor de zbor din Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie: comandor Valer A. Bruckental.
În penultima pagină Vasile Tudor ne reaminteşte despre prima victorie aeriană a aviaţiei române, repurtată de căpitan aviator Petre Ioanin în timpul primului război mondial (9 mai 1917).
Pe ultima pagină, în afară de două careuri de cuvinte încrucişate, găsim o fotografie memorabilă: Majestatea Sa Regală Mihai I alături de participanţii la Simpozionul "Aeronautica Regală a României la eliberarea Budapestei".
Tudor Greceanu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul clasa III deschide acest număr, un aviator legendar şi un om admirabil, evocat de Cornel Marandiuc (pag 1-8). Se face referire şi la o carte recent apărută - "Tudor Greceanu - Drumul celor puţini", Editura Vremea.
Dan Stoian continuă paginile "Păcii nedrepte şi ale dictaturii staliniste pentru poporul român" cu partea a doua, capitoul III: Dezastrele de la Cotul Donului şi Stalingrad (pag 9-11).
Prima deturnare de cursă aeriană din lume, relatare a istoricului Vasile Tudor, ocupă pagina 12 (a fost deturnat un Li-2, avion de cursă internă Bucureşti-Băneasa - Craiova, pilot Vasile Ciobanu).
În pagina 13 Constatin Iordache face un portret al decanului de vârstă a aviatorilor români, general (r) de flotilă aeriană Mihail Ghe. Pavlovschi.
În pagina următoare, Alexe Rusen continuă istoria comandorului Gogu Ştefănescu, iar în pagina 15, un nou portret de aviator ne este oferit de Constantin Iordache: pilotul de elicoptere comandor Vasile D. Cuciureanu.
Personalitatea unui fiu al Ardealului, comandorul Alexandru A. Mako este evocată în paralel de comandorul Constantin Iordache şi de comandorul Ion Romanescu (pag 16-17).
Tot Constantin Iordache povesteşte în paginile 18-19 despre căpitanul aviator Constantin Perju şi aterizarea sa senzaţională la Arad, cu un avion de pasageri în 30 mai 1940.
Coperta spate semnalează apariţia unui nou număr al "Pescăruşului" (nr 2/18) şi anunţă revenirea la conducerea Aeroclubului României a D-lui Constantin Voicu, performant aviator şi pilot sportiv.
"Primul aviator al României, prinţul George Valentin Bibescu", este articolul amplu care deschide acest număr (autor Vasile Tudor, pag 1-9), minunat ilustrat de fotografii originale de o calitate deosebită, unele din 1903, altele din 1906, dar şi mai "recente", din 1928, 1936,1937, majoritatea din colecţia particulară Dan Antoniu.
Tot Vasile Tudor, în pagina 10 povesteşte despre primul planorist român care a zburat peste Alpi - inginerul Sergiu Sidon.
În pagina 11, comandorul Constatin Iordache relatează o întâmplare deosebită, având ca protagonist pe Dumitru A. Gherghişan, în acea vreme (1955) la regimentul 135 Aviaţie de Vănătoare la Caransebeş.
Istoria persecuţiei politice a pilotului Ioan Bogorin revine în paginile 12, 13. Interesant este că acolo apare şi o hartă a satului de "colonizare" forţată Lăteşti (Bărăgan) şi lista ocupanţilor caselor din sat (Victor Ion Pica, Paul Goma, Maria mareşal Antonescu, Nadia Russo, ...)
Alexe Rusen continuă povestea romanţată a comandorului Gogu Ştefănescu (pag 14-15).
In memoriam Dumitru Chera şi a camarazilor lui căzuţi la 23 septembrie 1944, adjutant aviator Petru Mihăilescu şi adjutant aviator Gheorghe Ionescu, Ion Cherecheş ne propune un articol amplu în paginile 17-19.
În ultima pagină avem o fotografie de la întâlnirea din 10 mai 2005 de la Cercul Militar Bucureşti ai celor care acum 55 de ani au absolvit Şcoala de Ofiţeri Naviganţi Sibiu şi ai Şcolii Militare de Pilotaj Tecuci-Focşani.
Tot aici, Cornel Marandiuc şi familia neconsolată a celui dispărut, ne aminteşte că la 6 iulie 2005 Doru Davidovici ar fi împlinit 60 de ani.