Publicaţii » Cărţi

Daniel FOCŞA

Ioan Di CESARE. Un aviator de elită în arhivele Securităţii

În Flotila Udet, la Pavlograd şi Kramatorskaia

După o scurtă şedere la Morozovskaia, grupul se va deplasa la Novocercask, unde va funcţiona sub forma unui grup mixt, împreună cu Heinkel-urile 111 ale grupului 5 Bombardament greu, comandat de cdor av. Nicolae Iosifescu. Aici aparatele de zbor vor acţiona în condiţii meteorologice cumplite, într-o iarnă rusească cu geruri de până la -40 de grade şi vizibilitate atât de redusă încât uneori nu se putea zbura, în situaţia în care frontul se retrăgea şi cei de pe aerodrom trebuiau să fie în permanenţă atenţi pentru a nu cădea în încercuire. În final, avioanele grupului mixt, aflate într-un stadiu avansat de uzură, au fost deplasate la Stalino, pentru reparaţii. Din întreg grupul mai rămăseseră în stare de funcţionare doar un aparat He 111 şi trei Bf 109. Piloţii sunt trimişi în ţară, pentru refacere.

Pentru faptele de arme săvârşite în campania Stalingradului, eroului nostru i se va conferi ordinul "Virtutea Aeronautică" în gradul de cavaler, "pentru curajul şi spiritul de sacrificiu dovedit în executarea celor 27 de misiuni de vânătoare inamică isbutind să doboare două avioane bolşevice".

Ulterior, din martie până în iunie 1943, Ioan Di Cesare (aparţinând Escadrilei 58) va face parte, împreună cu alţi 37 de piloţi (13 ofiţeri şi 25 subofiţeri) ai Grupului 7 Vânătoare, din prestigioasa flotilă germană Udet, dotată cu avioane Messerschmitt 109 G, de ultima generaţie. Personalul navigant va pleca la Dnipropetrovsk, unde i se face primirea în unitatea germană, comandată de colonelul Wilke. Piloţilor români li s-au pus la dispoziţie performantele "G"-uri, vopsite în culori româneşti, cu care vor executa numeroase misiuni de luptă, de pe aerodroamele de campanie Pavlograd, Kramatorskaia, Makievskaia, Stalino, Taganrog şi Tceasoviar. [pag.45-46]