Publicaţii » Cărţi

Titel STÂRCU

Cronologia aviaţiei. Volumul II - De la Aurel Vlaicu (1910), până la Aurel Răican (1950)

1933. În România la I.A.R. Ghimbav-Braşov, a fost construit avionul de vânătoare de tipul "IAR-16", echipat cu motor "Bristol Mercury IV S-2" de 360 CP.

Avionul avea anvergura de 11,70 m, lungimea 7,37 m, lăţimea 2,80 m, suprafaţa portantă a aripii 20,30 m.p., greutatea max. 1.650 kgf, viteza max. 342 km/h şi plafonul de zbor de 10.000 m. Echipajul era format numai din pilot şi avea la bord două mitraliere de tip "Lewis" cu tragare prin câmpul elicii.

Avionul era derivat din varianta "IAR-15" şi avea profundorul compensat, trenul de aterizare carenat, stabilizatorul reglabil în timpul zborului şi elicea bipală. Pilotând un avion de tipul "IAR-16" în anul 1935, pilotul Alex Papană a stabilit recordul naţional de înălţime de 11.631 m.

1933. În România la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Româneşti (I.C.A.R. Bucureşti) a fost construit avionul de turism, şcoală şi antrenament de tipul "ICAR Universal" echipat cu motor "de Havilland Gipsy Major" de 1300 CP.

Avionul avea anvergura de 11,90 m, lungimea 6,90 m, înălţimea 2,00 m, suprafaţa portantă a aripii 14,30 m.p., greutatea max. 720 kgf, viteza max. 195 km/h, palfonul de zbor 5.500 m şi autonomia de zbor 3 ore. Echipajul era format din pilot şi elev (sau pasager).

În prima variantă, concepută şi încercată în zbor în anul 1933, aparatul a fost echipat cu un motor "Siemens Halske SH 14a" de 150 CP cu 7 cilindri în stea. Ulterior, a fost remotorizat fiind destinat nu numai Şcolilor civile şi militare de pilotaj, dar şi pentru raidul internaţional Bucureşti - Capetown (11.500 km în 1935). În serie mică a fost construită o variantă monoloc de acrobaţie utilizată de formaţia "Dracii Roşii" în perioada 1934-1937, din care a derivat avionul "ICAR Universal Acrobatic" echipat cu motor "Siddeley Linx" de 225 CP.

1933. În Bucovina la Cernăuţi, a început construirea a 4 planoare de tipul "Zogling -35" după planurile originale aduse de la Viena de elevul Radu Boldur la care au participat maiştrii: Luca Vasile şi Gh. Solomon împreună cu studenţii Universităţii locale conduşi de Eugen Cernescu (1914-1987).

Construirea planoarelor a fost realizată în Atelierele Centrale CFR din Cernăuţi care au oferit muncitori, scule, manoperă.

1933. În România, pilotul Ionel Ghica a fost găsit mort într-o criză de cord la volanul maşinii sale pe una din străzile Bucureştiului. În memoria sa, familia a instituit un Concurs aviatic dotat cu Cupa "Ionel Ghica". Trofeul era oferit definitiv pilotului care ar fi câştigat cupa doi ani consecutivi, sau de trei ori în total. Concursul se desfăşura anual de la 1 ianuarie la 31 mai, iar cupa urma să fie oferită pilotului care realiza performanţa cea mai bună parcurgând un circuit de cel puţin 1.500 km cu trecere prin mai multe oraşe ale ţării cu escale (aterizări) obligatorii.

Pentru anul 1934, traseul concursului a fost fixat de organizatori pe ruta: Bucureşti - Constanţa - Galaţi - Iaşi - Cernăuţi - Cluj - Arad - T. Severin - Craiova - Bucureşti, traseu care a însumat 1.650 km şi la care au participat 18 echipaje civile şi militare din care numai 5 au terminat traseul.

În anul 1935 traseul a fost acelaşi, au participat 13 echipaje şi cupa a fost câştigată de lt. av. Alexandru Papană cu un avion de tipul "IAR" echipat cu un motor "Bristol Mercury IV S2".

1933. Românul Gheorghe Lipovan, aflat la studii în Franţa, a obţinut brevetul de pilot planor categ. A, B, şi C la Şcoala de pilotaj de la Banne d'Oranche, făcând o frumoasă reclamă acestei discipline aviatice prin conferinţe, cursuri, cât şi prin publicare de carte de specialitate.

1933. Tribut de sânge (11 victime): Cpt Anton Alboteanu, obs. Mihail Eftimescu, Ovidiu Constantinescu, adj. mj. Emanoil Ionescu, sblt Mircea Bârsan, sublt Gheorghe Iancu, adj. şef Gheorghe Mărăşoiu, lt Vasile Traian, lt Vasile Fuică, cpt. Mircea Petre şi sublt Grigore Stamatescu. [pag. 271-272]