|
Bogdan SPINEANU
Carnet de front al maiorului Nicolae E. Spineanu
Editura Universităţii TRANSILVANIA dun Braşov, Braşov 2013
ISBN: 978-606-19-0258-3
Era într-o dimineaţă a lunii august.
Locotenentul Paul B. (Lică) îşi pregătise de cu seara misiunea şi în zori şi-a luat echipajul şi a plecat în zonă să pună la punct aliniamentul frontului, ca urmare a probabilelor fluctuaţii de peste noapte. A luat cu el, bombănind şi cota zilnică de ziare.
Avionul s-a desprins greoi de la sol, încărcătura suplimentară de hârtie contând foarte mult.
Se luminase de ziuă şi cu binoclurile i-am urmărit intrarea în zonă, înscrierea pe aliniamentul de cercetat, luminile rachetelor pentru efectuarea marcajului pe sol. Urma lansarea presei, când...
Doi vânători inamici veneau - mâncând, era să zic pământul - în goana cailor-putere să stea de vorbă cu "ziaristul" nostru. Vânătoare proprie - dacă nu la plan, dar măcar în zonă - ioc !
Am văzut clar cum vânătorul din turela din spate a deschis focul, apoi rafalele vânătorilor inamici, urmate de ceva ca un fum din coada avionului nostru, apoi un picaj scurt şi filmul s-a terminat.
Ne priveam consternaţi !
- A fost doborât !
- Dar, unde e explozia ? Focul ce urma, ca o confirmare a impactului cu solul ?
Nimic ! Eram cu nervii încordaţi la maximum şi numai urechi să prindem ceva, deoarece cu ochii terminasem ce aveam de văzut. Şi parcă, aduse de adierea unui suflu de dimineaţă, mai mult o transmutare uşoară şi locală de aer diferenţiat încălzit de soarele ce se ridica - zic - parcă se auzea geamătul unui motor ce lucra din plin. După câteva clipe, ne-am convins că ei erau.
Erau scăpaţi, veneau acasă, semnal rachetă : "Teren liber pentru aterizare imediată"
Şi Paul apare de undeva de peste uşoarele unduiri ale terenului, la firul ierbii, ca o cositoare în lan şi mâncând distanţa văzând cu ochii, de data aceasta. Îl vedem că nu mai face turul de pistă, trece direct peste teu, pune la sol, rulează cât rulează şi se opreşte la mijlocul distanţei.
Lică ţâşneşte din avion şi o direct spre noi, strigând cât îl ţine gura :
- Vin ! Vin ! Atenţie că vin !
Nu ştiam ce să credem. Un şoc ? Printre bâlbâielile de cuvinte înghesuite să iasă grămadă din gură, toate deodat, desluşim iarăşi că... vin!
- Cine-s ăia care vin, Lică ?
- Vânătorii lor !!!
La început am rămas stupefiaţi. Ne-am uitat unii la alţii, cei ce urmărisem scena de la sol şi parcă înţeleşi, într-o clipă, am izbucnit toţi într-o explozie de râs dezlănţuit, cu icniri, bătăi pe burtă, arătări reciproce cu degetul (ce figuri vom fi avut, Doamne) totul fără cuvinte, ceva infernal. [pag.49]
Scopul acestei rubrici este de a informa vizitatorii noştri de apariţia, în decursul timpului, a unor cărţi cu subiect aviatic. Vom încerca totodată să oferim în acest cadru toate detaliile pe care le deţinem pentru procurarea acestor titluri, însă nu ne implicăm în (nu intermediem) comercializarea cărţilor prezentate.
|
