|
Ion DUMITRAŞCU
Industria Aeronautică Română Braşov (1925 - 1945)
Editura Dominor, Bucureşti 2008
ISBN: 978-973-1838-58-8
editat cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică
300 pagini,
tipărit în 300 exemplare
În anul 1928, momentul trecerii la realizarea integrală în industria aeronautică românească a licenţei celulei Potez XXV şi a motorului Lorraine - Dietrich 450, uzina beneficia de aportul unor ingineri de valoare din care se disting Elie Carafoli, Ion Grosu, Mircea Grossu - Viziru, Petre Carp, Hannes Walner şi alţii. Mulţi dintre inginerii uzinei din Braşov au absolvit instituţii de învăţământ din străinătate. Iată câteva exemple:
- Universitatea Sorbona (Elie Carafoli)
- Şcoala Superioară Aeronautică Paris (Mircea Grossu - Viziru, R. Manicatide)
- Şcoala Politehnică Berlin - Charlottenburg (P. Carp, A. Stambuleanu)
- Şcoala Politehnică München (E. Fisher, I. Vlădea)
- Şcoala Practică de Maşini Viena (H.Walner)
- Şcoala Politehncă Dresda (S. Crişan, Fl. Oniţiu).
După anii de pregătire universitară, pentru unii dintre inginerii IAR au urmat specializările. La Institutul de Aeronautică din Saint - Cyr, viitorul academician Elie Carafoli a realizat lucrări ştiinţifice şi inovaţii tehnice care îi poartă numele. Inginerul Petre Carp a devenit şef de secţie Studii şi Experienţe într-o întreprindere germană care producea motoare. Expertiza tehnică a celor doi ingineri a fost apreciată astfel încât la angajarea lor la IAR în anul 1928 au ocupat funcţii de conducere: Şef Birou Studii, Şef Atelier Montaj Motoare şi ulterior Directori ai fabricilor uzinei. Cu această valoare tehnică, dovedită pe durata existenţei uzinei aeronautice, erau ingineri care au studiat la Şcolile Politehnice din Bucureşti, Timişoara sau Iaşi. Inginerii Ioan Grossu, G. Kassargian, Gh. Popescu - Botoşani, Radu Mărădărescu, Constantin C. Gheorghiu sunt câteva exemple în acest sens. Pe durata carierei lor la IAR au ocupat poziţii importante: şef atelier, subdirector, director general. În primii ani după înfiinţarea uzinei, potrivit documentaţiei de arhivă, erau mai mulţi ingineri francezi: A. Galland, A. Kecheur, M. Villars, L. Lirmoux, B. Pellé, L. Fabre şi alţii. Ei ocupau funcţii diverse: consilier tehnic, inginer şef Atelier Aviaţie. În privinţa contribuţiilor lor la producţia uzinei trebuie ramarcat inginerul L. Virmoux care, colaborând cu inginerul Elie Carafoli, a realizat primul avion de concepţie românească produs la Braşov, primul avion cu aripă joasă produs în România. [pag. 162]
Scopul acestei rubrici este de a informa vizitatorii noştri de apariţia, în decursul timpului, a unor cărţi cu subiect aviatic. Vom încerca totodată să oferim în acest cadru toate detaliile pe care le deţinem pentru procurarea acestor titluri, însă nu ne implicăm în (nu intermediem) comercializarea cărţilor prezentate.
|
