Casele constructoare de avioane obişnuiau să efectueze turnee de promovare a produselor proprii în diverse tări de pe glob.
Astfel, firma CURTISS din SUA prezintă în septembrie 1930 in România avionul Curtiss model "Fledgling".
Inspectoratul General al Aeronauicii numeşte o comisie de ingineri şi piloţi, cu sarcina de a efectuarea probele pentru stabilirea caracteristicilor de zbor ale aparatului. În urma probelor este întocmit următorul proces verbal:
PV Nr.20/13.09.1930
Comisia întrunită pentru constatarea performantelor avionului Curtiss "Fledgling" echipat cu un motor Wright "Wirlwind" de 220 C.P.
Probele de înălţime au fost executate la aerodromul Băneasa pe 11 septembrie 1930 între orele 17.10 şi 17.45 de către pilotul Lt.av. Frumosu Mihail la o greutate a aparatului de 1243 kg.
Anvergura................................................11,910 m.
Timp de urcare la 1000 m..........................3 min. 27 sec.
Timp de urcare la 2000 m..........................8 min. 49 sec.
Timp de urcare la 3000 m..........................15 min. 14 sec.
Timp de urcare la 4000 m..........................28 min. 32 sec.
Plafon practic................................................4100 m.
Probele de viteză au fost amânate deoarece în proba anterioară atinge cu planul inferior drept un gard, varful planului este uşor avariat. Avaria a fost remediată de personalul aerodromului Băneasa.
Pe 12 septembrie avionul este dus la Brasov unde a fost prezentat M.S. Regele Carol II, dar din cauza vantului prea puternic nu a fost posibilă executarea probelor de viteză.
Pe 13 septembrie au fost executate probele de viteză cu următoarele rezultate:
Viteză maximă la 500 m.....................175,8 km/ora.
Viteză minimă................................. 68,8 km/ora.
Lunginea rulajului la decolare..................58 m.
Lungimea rulajului la aterizare.................122 m.
In privinta maneabilitatii este sensibil egal cu SET-3 insa inferior in privinta timpului de urcare si a vitezei maxime.
Performanţe comparative pentru SET-3:
Timp de urcare la 4000 m.....................12 min. 42 sec.
Viteza maxima la 500 m........................200 km/ora.
***
Aparatul prezentat de firma CURTISS a fost refuzat ca inferior aparatelor de aceiaşi categorie aflate în fabricaţie la acea dată în România.
Totuşi avionul este achiziţionat de către asociatia ARPA la un preţ derizoriu, a fost imatriculat CV-RAJ ulterior YR-AAV, a fost scos din serviciu în anul 1940.
Oferta Casei italiene Ansaldo
Pe 25 mai 1921 ora 14,40, a aterizat pe aerodromul militat Pipera un avion italian "Ansaldo". A decolat în aceiaşi zi de la Roma urmînd traseul Roma - Udine - Belgrad - Bucureşti, acoperind cei 1650 km în 9 ore. La manşa aparatului s-a aflat Comandore Arthuro Ferrarin însoţit ca pasager de mecanicul Grandi.
Scopul vizitei fiind acela de a oferii acest model în vederea dotării Aeronauticii militare române. A doua zi pilotul italian a executat zboruri demonstrative, au fost prezenţi M.M. L.L. Regele şi Regina, a A.A. L.L. R.R. Principelui Moştenitor şi Principeselor României, a ataşatului militar ambasadei italiei Mareşalului Badoglio, reprezentanţi ai guvernului, reprezentanţi ai autorităţilor militare superioare române. A fost o demonstraţie de virtuozitate ce a impresionat asistenţa cu excepţia personalului nostru navigant, acesta avea o altă viziune privind calităţile cerute unui aparat de zbor ce urma să intre în dotarea aeronauticii române.
Ansaldo A300 Ter
- Destinaţie: recunoaştere şi bombardament uşor;
- Biplan cu trei locuri, construcţie din lemn;
- Forţa de tracţiune este asigurată de un motor FIAT A12bis de 300 CP cu 6 cilindrii dispuşi în linie, răcit cu apă. Elice cu pas fix din lemn;
- Anvergură 11,24 m;
- Profunzime aripă 1,95 m;
- Sup. Portantă 41 mp;
- Greutate gol 1225 kg;
- Greutate maximă 1875 kg;
- Viteză 210 km/h;
- Urcare la 2000 m 4'20";
- Plafon 5600 m;
- Armament: 1 mitralieră ofensivă amplasată în stânga motorului, 1 mitralieră defensivă amplasată într-o turelă posterioară;
- Autonomie 800 km varianta recunoaştere, 600 km varianta de bombardament.
Ministerul de Război numeşte
|
o comisie pentru încercarea şi evaluarea avionului. La 10 iunie 1921, comisia compusa din Col. Rujinski Directorul Superior al Aeronnauticei, Lt.Col.av. Popovici Andrei Directorul Aeronauticei, Mr.ing.av. Protopopescu Ştefan Director Arsenalul Aeronautic, Mr.av. Giossanu Haralambie Şef M.St.M. al Inspectoratului Aeronauticei, Cpt.av. Macavei Petre din Arsenalul Aeronauticei.
La finalizarea programului de evaluare a avionului Ansaldo, raportul a fost favorabil în privinţa construcţiei şi performanţelor, dar şi al preţului.
S-au achiziţionat 4 avioane fără echipament militar şi date Ministerului Comunicatiilor pentru aviaţia civilă şi întrebuinţate ca avion de transport.
Avioanele Ansaldo A300 Ter cumpărate au fost:
| Serie de fabricaţie |
Inmatriculaţie civilă |
| Nr. 6007 |
C-ROMM |
| Nr. 6008 |
C-ROMU |
| Nr. 6009 |
C-ROME |
| Nr. 6010 |
C-ROMO |
Cu referatul nr.6372/08 martie 1929 avioanele Ansaldo au fost scoase din serviciu.
25 mai 1921 sosirea echipajului italian pe aerodromul Pipera, Lt.Col. Andrei Popovici a întâmpinat oaspeţii.
Amintire cu ocazia vizitei echipajului italian, se remarcă în centru: Mr.ing.av. Protopopescu Ştefan Dir. Arsenalul Aeronautic, Lt.Col. Popovici Andrei Directorul Aeronauticei, Mr.Av. Giossanu Haralambie Sef M.St.M. al Inspectoratului Aeronauticei.
Avionul Ansaldo A300 Ter alintat de oficialităţi "Limuzina aeriană".
20 mai 1927, avionul Ansaldo C-ROMM accidentat pe aerodromul Baneasa, a venit scurt la aterizare.
|
