Biografie
Fiu al generalului Constantin Coandă, organizator al artileriei antiaeriene, ministru, dar si primul presedinte al Consiliului de Administratie al Societătii IAR Brasov, Henri Coandă (1886-1972), a urmat Liceul Militar din Iasi. La numai 19 ani, a construit, la Arsenalul Armatei din Dealul Spirii, macheta unui avion propulsat de o rachetă, dovada preocupărilor care, mai târziu, îl vor face celebru. A urmat studii universitare la Charlottenburg, Liège si Montefiore. Încă student la Montefiore, împreună cu colegul său Gianni Caproni (care, la rândul său, s-a impus în istoria aviatiei prin conceptia, construirea si testarea primelor motoare si avioane dotate cu motoare cu reactie, 1937-1939), a construit un planor cu care a zburat. La 22 ani a proiectat avionul fără elice, primul avion turbopropulsat, echipat cu un motor Clérget de 40 CP, pe care avea să-l construiască pe cheltuială proprie, să-l prezinte si piloteze, în 16 decembrie 1910, la Issy-les-Moulineaux, cu ocazia celui de al doilea salon de aeronautică de la Paris. Acesta este primul avion cu reactie din lume, precursorul turboreactoarelor sofisticate de astăzi. Aparatul a fost distrus la aterizare. Întreaga constructie a aparatului era originală, lipsind numeroase componente, care echipau avioanele în acea vreme. A abandonat, greu de explicat, această formulă, pentru a se consacra biplanului prezentat la concursul militar din 1911. A făcut, de-a lungul vietii sale, cercetări în domenii foarte diferite realizând numeroase inventii (are la activ aproximativ 260 de inventii, pentru care a obtinut peste 700 de brevete, în diferite tări), marea lor majoritate cu aplicatii imediate. A realizat primul avion bimotor, a proiectat si experimentat mai multe modele de automobile aerodinamice. În 1912 s-a angajat director tehnic al Uzinelor Bristol, unde a produs în serie un avion militar numit Bristol-Coandă. Aici si-a pus în valoare si talentul de om de afaceri. În 1914 a inventat primul tun fără recul pentru avioane, a creat aparate de ochire, a inventat eclactorii, periute metalice prin care se scurge energia electrostatică de pe avioane, instalatii solare pentru desalinizarea apei marine, iar în 1918 a conceput primele elemente prefabricate din beton armat pentru constructiile de locuinte. În domeniul extractiei petroliere, a inventat un dispozitiv gas-lift de foarte mare eficientă. Una dintre contributiile sale de mare importantă în domeniul mecanicii fluidelor a fost reprezentat de efectul Coandă, fenomenul devierii unui fluid în alt fluid, brevetată în Franta sub numele Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid în alt fluid, în 8 octombrie 1938. Cercetând curgerea jeturilor de fluid, Coandă a constatat că prelungind cu un volet înclinat sau curb unul dintre peretii canalului, jetul deviază de la directia initială, urmărind profilul acestuia. Pe baza acestui efect a inventat farfuria zburătoare numită aerodină lenticulară, care continuă să se afle astăzi în atentia centrelor spatiale. Printre aplicatiile practice ale efectului Coandă putem aminti frâna de recul pentru arme de foc, dispozitivul pentru îmbunătătirea randamentului motorului cu ardere internă, propulsia vehiculelor aeriene, turbinele cu gaze, amplificatoarele cu fluide, posta pneumatică, amortizoarele de zgomote s.a.