Biografie
GĂBUREANU MIRCEA s-a născut la 28 august 1916, în oraşul Fălticeni, judeţul Suceava.
Ca urmare a faptului că tatăl era militar, subofiţer de infanterie (pentru merite deosebite a fost avansat ofiţer şi a ieşit la pensie cu gradul de locotenent), în anul 1923, familia a fost mutată în comuna Letea Nouă din Judeţul Bacău.
Datorită mijloacelor materiale precare, după absolvirea a patru clase elementare la Bacău, Mircea a fost nevoit a urma şi clasa a cincea, însă nu la Bacău ci în comuna Letea Nouă.
Ca fiu de militar, în anul 1928, Găbureanu Mircea a intrat în Liceul militar "Ştefan Cel Mare" din Cernăuţi pentru ca, la absolvirea acestuia în 1936, să opteze pentru Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie de la Cotroceni.
La 1 iulie 1939, la absolvirea şcolii de ofiţeri, Găbureanu Mircea a fost avansat sublocotenent şi, la cerere, a fost repartizat la Flotila 1 Informaţie de la Iaşi. Întreaga sa promoţie a fost însă reţinută în şcoala de ofiţeri pentru a fi brevetaţi ca observatori aerieni, fapt pentru care, Slt.av. Găbureanu Mircea, s-a prezentat la Flotila 1 Informaţie abia în noiembrie 1939.
În luna decembrie 1939, Găbureanu Mircea a fost trimis la Centrul de instrucţie al Aviaţiei de la Pipera pentru a urma o Şcoală de şefi de Secţie foto după care, revenind la Flotila 1 Informaţie, a fost numit şeful Secţiei foto din Escadrila comandată de Cpt.av. Sicorschi Vitali.
În luna aprilie 1940, Slt.av. Găbureanu Mircea a fost trimis la Centrul de Instrucţie al Apărării contra gazelor - aflat în cazarma Malmaison din Bucureşti - unde, timp de o lună, a urmat un curs de protecţie contra gazelor de luptă.
Încadrat în Escadrila 19 Observaţie din Flotila 1 Informaţie, în luna mai 1940, Slt.av. Găbureanu Mircea a fost trimis la Paşcani împreună cu Secţia foto pentru ca, în vara şi toamna aceluiaşi an, cu întreaga escadrilă, să fie dispersat pe terenul de la Belceşti (lângă Tg. Frumos), apoi la Galbeni (între Bacău şi Roman), ulterior şi, în final, la Tecuci unde a rămas până în primăvara anului 1941.
În martie 1941, Slt.av. Găbureanu Mircea a plecat cu Secţia foto pe terenul de la Păuneşti-Putna, apoi la Blegeşti (lângă Buhuşi), Tudora (lângă Lespezi) şi la Botoşani, teren pe care se găsea la 22 iunie 1941.
Escadrila 19 Observaţie, dotată cu avioane I.A.r. 39, comandată de Cpt.av. Drăghici Ion, a furnizat continuu informaţii, privitor la trupele sovietice, Comandamentului Corpului de Cavalerie din Armata 3-a română, acţionând succesiv de pe terenurile de la Botoşani, Bălţi, apoi Wradrijevka şi Conceva (între Nistru şi Bug), Novi Bug şi Bolşaia Alexandrovka (între Bug şi Nipru), Nijinisierogozi, Mihailovka şi Melitopol (dincolo de Nipru).
În intervalul de timp cât Slt.av.Găbureanu Mircea s-a aflat pe front, a executat 14 misiuni - din vedere şi foto - pentru care a fost decorat ci ordinul "Coroana României" în gradul de Cavaler, cu panglică de Virtutea Militară şi cu ordinul "Virtutea Aeronautică" clasa Crucea de Aur.
După executarea fotografiilor, înainte de înapoierea în liniile proprii, precizează Găbureanu Mircea, aveam de aruncat din avion unele manifeste ce se adresau populaţiei din Basarabia.
Din luna februarie 1942 până în octombrie 1942, Slt.av. Găbureanu Mircea a fost detaşat la Centrul de instrucţie al Aviaţiei de la Pipera unde a urmat Şcoala de şefi de secţie foto şi interpretatori de fotografii aeriene.
La absolvirea acestei şcoli, în noiembrie 1942, Slt.av. Găbureanu Mircea s-a înapoiat la Flotila 1 Informaţie unde, pe lângă îndatoririle de şef de Secţie foto, şi-a continuat şi antrenamentul ca pilot pe avionul I.A.R. 39.
Începând din ianuarie 1943, Găbureanu Mircea, avansat încă din 1942 la gradul de locotenent aviator, a fost însărcinat cu organizarea şi comanda unei şcolii de planorism militar.
Şcoala, care era în subordinea Grupului Aerotransport militar de la Bucureşti, în perioada 1 aprilie - 1 septembrie 1943, a funcţionat pe aerodromul Focşani-Sud, instruind şi brevetând pe primii 18 piloţi români pe planoarele militare de transport D.F.S. 230.
Cum aceste planoare, în premieră în ţara noastră, erau de provenienţă germană, instruirea în zbor a fost asigurată de către o echipă de 4 subofiţeri germani (3 instructori de zbor).
După aproape două luni de iniţiere şi antrenament pe planoarele Kranich, la 24 mai 1943, s-a trecut la zborul pe planoarele D.F.S. 230. Acestea erau remorcate de avioane I.A.R.-39, pilotate de către 6 adjutanţi de aviaţie.
Pe data de 7 septembrie 1943, noii brevetaţi şi întreg personalul şcolii (mai puţin instructorii germani) au fost aduşi pe aeroportul Băneasa unde se afla Grupul Aerotransport Militar, căruia îi erau subordonaţi.
Pe aerodromul Băneasa, prin Ordinul Statului Major al Aerului nr. 9862 din 11 noiembrie 1943, s-a constituit Escadrila 109 Transport cu Planoare, al cărei comandant a fost numit acelaşi locotenent aviator Găbureanu Mircea.
În tot acest interval de timp, până la 23 august 1944, Escadrila 109 Transport cu Planoare a executat 687 misiuni de transport, totalizând peste 650 tone de materiale necesare activităţii aviaţiei, atât pe front cât şi un total de 1.378 ore de zbor.
În vederea formării piloţilor planorişti pentru cea de-a doua escadrilă de transport cu planoare, prin Ordinul nr. 16.400/I din 26 iulie 1944, Statul Major al Aerului a dispus ca pe terenul de la Petreşti - Dâmboviţa (9 km. sud-vest Găeşti), folosind personalul şi tehnica din dotarea Escadrilei 109, să se înfiinţeze cea de-a doua şcoală de pilotaj de planoare militare de transport. Organizarea şi conducerea acestei şcoli i-a fost încredinţată tot locotenentului aviator Găbureanu Mircea.
Ulterior, Secţia II-a Transport cu Planoare, continuatoarea Escadrilei 109, în raport de nevoile frontului, a fost dislocată pe aerodromurile de la Miskolo, Lucenec, Zwolen şi Piestany, revenind pe aeroportul de la Giuleşti abia la 5 august 1945.
În tot acest interval de timp, Secţia II-a Transport cu Planoare a executat 589 misiuni cu un total de 1.1.65 ore de zbor, transportând - ca şi pe Frontul de Est - materiale ce au însumat peste 500 tone.
Rămas pe mai departe în cadrul Flotilei 7 Aerotransport, cum se numea acum fostul Grup de Aerotransport, Lt.av. Găbureanu a fost încadrat ca instructor pe avionul I.A.R.-39 pentru ca, în septembrie 1946, să fie mutat în Comandamentul Aviaţiei, la Serviciul pentru Aplicarea Convenţiilor ca şef al Biroului Prestaţii, Incidente şi Adjutantură.
În luna martie 1948, amintitul serviciu desfiinţându-se, Lt.av. Găbureanu, avansat la gradul de căpitan, a fost mutat la Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie.
În perioada aprilie-septembrie 1947, Găbureanu Mircea, în afara funcţiei de şef al amintitului birou, a îndeplinit şi funcţia de pilot recepţioner al Comandamentului Aviaţiei la Fabrica de avioane "S.E.T.".
Din martie 1948 până în noiembrie 1948, pe aerodromul de la Mediaş, Găbureanu Mircea a fost comandantul Escadrilei de zbor, îndeplinind totodată şi funcţia de delegat permanent al comandantului unităţii pentru evaziunea aeriană.
În luna noiembrie 1948, cu ocazia mutării Şcolii Pregătitoare de Aviaţie (renumită apoi Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie), de la Mediaş la Buzău, Cpt.av. Găbureanu Mircea a fost numit comandantul Escadrilei 1-a Elevi.
În anul 1949 - dim mai până în decembrie - tot în calitate de comandant de escadrilă dar şi ca instructor de zbor a fost împreună cu elevii (promoţia de ofiţeri 1950), pe aerodromul Ziliştea-Buzău.
Rămânând şi pe mai departe în Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie, între anii 1950-1952, Găbureanu Mircea a continuat a îndeplini funcţia de Comandant de Escadrilă Elevi pentru ca, până la 24 decembrie 1957, când a fost pensionat, să fie profesor, şi apoi şef, la Ciclul de Specialitate.
Cum Căpitanul-Comandor Găbureanu Mircea era încă în deplină putere de muncă (abia împlinise 41 de ani), cu toate că era pensionat, în anii 1958-1962, a lucrat în calitate de cartonagist la Cooperativa "Progresul Cartonaje" din Bucureşti după care, începând cu data de 6 noiembrie 1962, a fost angajat ca proiectant la Institutul de Proiectări al Industriei Uşoare din Bucureşti, de unde, la 1 ianuarie 1978, la cerere, a fost retrecut la pensie.
La 9 octombrie 1990, Găbureanu Mircea a fost avansat la gradul de Comandor (r) aviator.
Comandor (r) aviator
Constantin IORDACHE