site realizat din iniţiativa şi cu spijinul Fundaţiei Aspera ProEdu

pagină de istorie, tehnică şi educaţie aviatică română
 
pagina principală
contribuţiile d-voastră »
publicaţii »
învăţământ aviatic »
idei de start
asociaţii şi fundaţii »
dicţionar de personalităţi
dicţionar de termeni
link-uri utile
hartă site
contact
cartea de oaspeţi
forum

Noutăţi

nu există noutăţi

Descarca Adobe Acrobat Reader Descarca WinRAR

Vizitatori unici:
432785


Contribuţiile d-voastră » Articole

Narcis I. GHERGHINA
O nouă viziune asupra operaţiunii "Tidal Wave"



Moto: "Aici (Ploieşti - n.n.) este locul unde Armata a IX-a Aeriană va face istorie sau va dori să nu se fi născut niciodată".
- Comandantul Armatei a IX-a Aeriene Americane gl. Lewis H. Brereton

Bombardamentul american de la 1 august 1943 asupra rafinăriilor române de la Ploieşti - Valea Prahovei a suscitat întotdeauna un mare interes din partea istoricilor şi a cercetătorilor ştiinţifici militari. Despre epopeea americanilor participanţi la Operaţiunea Valul Nimicitor, istoricii români s-au pronunţat în varii moduri, însă toţi, aproape fără excepţie, au evidenţiat cu precădere capacitatea apărării germano-române de a face faţă unui atac aerian inamic.

Dacă românii au putut dezvolta subiectul mai ales după anul 1989 (deşi pe marginea lui s-a scris şi anterior, lucrările diverşilor autori precum Horia Brestoiu, Mihai Pelin ş.a. stând mărturie), istoricii străini, şi mai cu seamă cei americani, au publicat cărţi, studii şi articole despre ceea ce ei numesc varianta modernă a celebrului "The Charge of the Light Brigade"* cu mult înaintea acestei date. Însă istoriografia americană are o cu totul altă abordare în privinţa Operaţiunii Tidal Wave şi a războiului aerian asupra Europei în general. Marea masă a istoricilor americani vorbeşte despre atacul aerian de la 1 august 1943 asupra rafinăriilor prahovene ca despre cea mai îndelung şi bine planificată misiune aeriană din istorie şi care a dispus probabil de cea mai experimentată conducere alcătuită vreodată. Unul dintre aceşti autori - Ralph Cheli - cu mândrie afirmă în lucrarea sa "Ploesti - When heroes fill the skys": "Fiecare ofiţer al Armatei a IX-a Aeriene, de la comandant în jos, plănuise să zboare cu oamenii săi"**.

Revenind la istoricii români care au abordat acest episod al istoriei contemporane româneşti, trebuie spus că deşi până în prezent s-a scris cantitativ relativ mult despre 1 august 1943, imaginea de ansamblu este departe de a fi clarificată şi aceasta din cauza faptului că în cel mai bun caz cărţile, studiile şi articolele scrise au avut la bază documente aflate în Arhivele Româneşti (militare ori civile). NUMAI CĂ ACEST LUCRU NU ESTE SUFICIENT!

De 60 de ani, istoricilor români le lipseşte imaginea celuilalt. Episodul 1 august 1943, şi cu atât mai mult cel al Războiului Aerian asupra României în anii celei de-A Doua Conflagraţii Mondiale, a fost tratat întotdeauna UNILATERAL, fără a se fi încercat măcar efectuarea unei minime cercetări după surse documentare străine. Majoritatea celor care au abordat acest subiect s-au limitat la
menţionarea înscierilor făcute de autorii americani James Dugan şi Carol Stewart în a lor lucrare "Ploesti - The Great Ground-Air Battle of 1 August 1943", considerând acest lucru a fi suficient, fără a conştientiza că această sursă este una de factura memorialistică (subiectivistă), şi nicidecum documentară.

Tocmai datorită faptului că a fost prima care a tratat subiectul bombardamentului american asupra României la 1 august 1943, lucrarea celor doi ziarişti a devenit în timp un document în sine (ceea ce este o mare greşeală!). La acest rezultat s-a ajuns ca urmare a faptului că "istoricii" care au venit în urma celor doi - Dugan şi Stewart - dând prea mare importanţă istoriei orale, au preluat evenimentele întocmai cum au fost înscrise în lucrarea "Ploesti...", fără a face verificări pe bază de documente, transmiţând modelul mai departe şi istoricilor români de după 1989.

Ne găsim astfel în situaţia de a cunoaşte o istorie scrisă de doi ziarişti, însă nicicând verificată din punct de vedere documentar, cu referire la izvoarele arhivistice americane şi britanice.

Considerăm că a privi şi trata această problemă strict unilateral este inoportun şi cu totul dăunător istoriografiei române. Analizând amplul fenomen al Războiului Aerian asupra României (şi implicit a Operaţiunii Tidal Wave) numai în acest fel, ne expunem unor interpretări periculoase cu efecte cel puţin nedorite.

Documentele româneşti oferă extraordinara posibilitate de a reconstitui momentele trăite de cei din tabăra română (şi în parte de cei din tabăra germană aflaţi pe teritoriul României) în anii teribilului cataclism mondial. Cât despre planurile Aliaţilor de distrugere a sistemului de extracţie şi prelucrare a aurului negru din zona Văii Prahovei, românii, ajutaţi de germani, au reuşit să facă - prin interogarea prizonierilor americani şi britanici - numai o palidă reconstituire a acestora (care în prezent - graţie documentelor americane - se dovedeşte a fi doar parţial realistă).

Atunci cum se va scrie istoria Războiului Aerian asupra României în anii ultimei Conflagraţii Mondiale fără planurile de operaţii, rapoartele operative şi sintezele informative Aliate?

Studiul de faţă încearcă astfel să facă primul pas în ceea ce înseamnă prezentarea unor documente americane, care vin să răspundă la numeroasele semne de întrebare existente în istoriografia română cu privire la episodul bombardamentelor americane asupra României, între care şi faimosul şi totodată dramaticul Val Nimicitor.



CARTIERUL GENERAL
COMANDAMENTUL ARMATEI A IX A AERIENE

APO 683, %Posta Centrala
New York, N.Y.
28 Iulie 1943

ORDINUL DE OPERATII NR. 58

Hărţi: Harta topografica si schitele pe hârtie milimetrica ale întregii zone - BENGHAZI, CORFU, BRASOV, CONSTANTA, ISTAMBUL, CIPRU.

    1. Vezi Anexa Serviciului de Informaţii;
    2. Situaţia terenurilor aliate: neschimbată.
  1. Armata a IX-a Aeriana a Statelor Unite va ataca si distruge cele 7 rafinării principale din zona PLOIESTI pe data de 1 August 1943 angajând 7 unităţi asupra ţintelor la o altitudine minima de atac în scopul de a oprii capacităţile de producţie ale produselor petroliere din acea zonă.
    1. ADUNAREA:
      Pe amplasamentul 7 - DRIANA - TOCRA, elementul conducător va pleca de pe terenul TOCRA la ora 05.30 GMT;
    2. ITINERARIUL:
      BENGHAZI - TOCRA - Nord CORFU - PIROT - 43ş50' N 23ş43' E - PITESTI - IP (Punct Iniţial) - ŢINTĂ

      ALTITUDINI: de la BENGHAZI la TOCRA - 38ş20' N 20ş08' E începeţi ascensiunea pentru a trece peste insula CORFU la 10.000 picioare (aprox. 3.000 m) până atingeţi punctul PIROT. La PIROT începeţi coborârea pentru a trece DUNĂREA la altitudinea de 3.000-5.000 feet (aprox. 1.000-1.500 m). Rămâneţi la 3.000 - 5.000 picioare până atingeţi PITESTIUL De la PITESTI la Punctele Iniţiale menţineţi altitudinea minimă deasupra pământului. De la Punctul Iniţial la ţintă reduceţi altitudinea la nivelul de bombardament.
    3. DIRECŢII DE ATAC:
      Unităţile destinate ţintelor 1-5 inclusiv - 127ş
      Unitatea destinată ţintei Albastru - 132ş
      Unitatea destinată ţintei Roşu - 150ş
    4. MANEVRE DUPĂ ATAC:
      Unităţile destinate ţintelor 1-5 inclusiv continuă atacul pe traseul 127ş for following times after crossing E-W RR de-a lungul limitei sudice a PLOESTIULUI. Apoi viraţi dreapta îndreptându-va 233ş spre LACUL BALTA POTELU aproximativ 120 mile de PLOIESTI.

      Nr.1 - 2 min 15 sec
      Nr.2 - 2 min 15 sec
      Nr.3 - 2 min 15 sec
      Nr.4 - 2 min 15 sec
      Nr.5 - 1 min 45 sec

      Unitatea destinată ţintei Albastru va vira cât se poate de repede spre a se îndrepta cu 233ş. Unitatea destinată ţintei Roşu va vira dreapta cât va putea de repede pentru a se îndrepta cu 220ş. Toate unităţile vor rămâne la altitudine minimă până după traversarea FLUVIULUI DUNĂREA, apoi vor urca la 10.000 picioare.
    5. TRASEUL DE ÎNTOARCERE:
      De la ţinte, toate unităţile se vor îndrepta spre LACUL BALTA POTELU aşa cum este prevăzut în planul de retragere. De acolo spre BARKOVISTA, apoi spre sudul insulei CORFU, mai departe spre TOCRA şi apoi către baze.

      ALTITUDINI: De la ţinte spre LACUL BALTA POTELU 3.000-5.000 picioare. De la BALTA POTELU urcaţi la 10.000 picioare menţinând această altitudine până ce atingeţi CORFU. De la CORFU la baze folosiţi altitudinea cea mai avantajoasa.
    1. Unitatea destinată ţintei nr. 1 - Comandant colonelul Compton, alcătuită din 24 de avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 376 - va conduce formaţia şi atacul asupra ţintei Alb Nr. 1 aşa cum este indicat în Harta de Operaţii. Atacul va fi executat în 4 valuri a câte 6 avioane fiecare.
    2. Unitatea destinată ţintei nr. 2 - Comandant colonelul Baker şi conducător adjunct Maiorul Brown - alcătuită din 21 de avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 93, va zbura în formaţie în poziţia a 2-a şi va ataca ţinta Alb Nr. 2 aşa cum este indicat în Harta de Operaţii, angajând 3 valuri a 6 avioane fiecare, plus un val de 3 avioane.
    3. Unitatea destinată ţintei nr. 3 - Comandant colonelul Baker şi conducător Maiorul Potts - alcătuită din 12 de avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 93, va zbura în formaţie în poziţia a 3-a şi va ataca ţinta Alb Nr. 3 aşa cum este indicat în Harta de Operaţii, angajând 4 valuri a 3 avioane fiecare.
    4. Unitatea destinată ţintei nr. 4 - Comandant colonelul Kane - alcătuită din 40 de avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 98, va zbura în formaţie în poziţia a 4-a şi va ataca ţinta Alb Nr. 4 aşa cum este indicat în Harta de Operaţii, angajând 4 valuri a 10 avioane fiecare.
    5. Unitatea destinată ţintei nr. 5 - Comandant colonelul Johnson şi conducător Maiorul Brandon - alcătuită din 15 avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 44, va zbura în formaţie în poziţia a 5-a şi va ataca ţinta Alb Nr. 5 aşa cum este indicat în Harta de Operaţii, angajând 5 valuri a 3 avioane fiecare.
    6. Unitatea destinată ţintei nr. 6 - Comandant locotenent-colonel Posey şi conducător Maiorul Diehl - alcătuită din 18 avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 44, va zbura în formaţie în poziţia a 6-a şi va ataca ţinta Albastru aşa cum am indicat în Harta de Operaţii, angajând 3 valuri a 6 avioane fiecare.
    7. Unitatea destinată ţintei Roşu - Comandant colonelul Woods şi conducător Maiorul Caldwell - alcătuită din 24 de avioane B-24 ale Grupului de Bombardament 389, va zbura în formaţie în ultima poziţie şi va ataca ţinta Roşu cum am indicat în Harta de Operaţii, angajând 8 valuri a 3 avioane fiecare.
    8. Vezi Anexa Încărcăturii de Bombe
  2. Vezi Anexa Aerodromurilor
    1. COMUNICAŢIILE:
      Vezi Anexa Comunicaţiilor.
      1. Terenul: nici o schimbare.
      2. Spaţiul aerian: Colonelul Compton în avionul conducător. Comandantul adjunct, Colonel Baker, în avionul conducător nr. 2.
Comandant de Brigadă General ENT:

JOHN C. KILBORN,
Colonel, AC,
A-3.

Gherghina, I., Narcis, O nouă viziune asupra Operaţiunii "Tidal Wave", în "Document", nr.2-3 (28-29), 2005, p. 13-17.

Distribuie pagina pe...
« înapoi

© 2003 - 2017 Aspera ProEdu. toate drepturile rezervate. realizat de bratech.ro
Vanzare case, apartamente, terenuri, inchiriere garsoniere, spatii comerciale